Miercuri, 14 ianuarie 2026, s-au împlinit 132 de ani de la nașterea slt. Ecaterina Teodoroiu (14.01.1894 – 22.08.1917), „Eroina de la Jiu”, o figură emblematică a României, cercetașă, infirmieră, soldat voluntar, prima femeie ofițer a Armatei Române, dar mai presus de toate, eroină căzută în Primul Război Mondial luptând pentru țară la Mărășești, fiind un simbol al curajului și patriotismului românesc.
Cu acest prilej la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” din cartierul Vădeni al municipiului Târgu Jiu a avut loc o mică festivitate aniversară în care au adus un elogiu eroinei naționale stră-strănepoata Luminița Dragomir, col. (r.) Emanuel Bărbulescu, președintele Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Filiala Gorj „General Ioan Culcer” și muzeograful Tamaș Mihai Octavian, care a recitat și o poezie compusă de el și dedicată Cătălinei.
A mai fost prezentată și o mică expoziție de materiale militare folosite în Primul Război Mondial.
Printre participanți a fost și o mică delegație de la Cultul Eroilor Gorj alcătuită din: col. (rtr.) Gigi BUȘE, cont. Viorica Ionescu și ing. Vasile Ionescu.
Muzeograful Tamaș Mihai Octavian, supraveghetor al Casei Memoriale „Ecaterina Teodoroiu” a spus: „Astăzi,14 ianuarie 2026, se împlinesc 132 de ani de la nașterea copilei neînfricate a plaiurilor gorjenești, Ecaterina Teodoroiu, moment încărcat de emoții și semnificații istorice, motiv pentru care am așternut următoarele gânduri”:
Un secol, trei decenii și doi ani au trecut
De când copila noastră vitează s-a născut.
În grădinița casei, pe prispă, pe alei,
Parcă s-aud și-acuma, răsună pașii ei.
Are un loc aparte, pe boltă, între stele,
Eu cred că eroina e una dintre ele.
În suflet, toți gorjenii o țin și-o ocrotesc
Și toți românii țării cu dânsa se mândresc.
Cosița ne-a lăsat-o în camera din față
Când a murit cu arma și glia noastră-n brațe.
Striga să-mbărbăteze plutonul de soldați:
,,Eu sunt cu voi, băieți, să nu vă speriați!”
Istoria e o carte cu pilde și povești,
Ea este un ceaslov, se ține în ferești
Din poze, Cătălina zâmbește cu mândrie,
Te-a apărat pe tine, frumoasă Românie!
Un veac și trei decenii și ceva ani vorbesc
De fata noastră dârză, un simbol oltenesc,
De tinerețea care își doarme somnul lung
De pașii Ecaterinei ce pân-la noi ajung!
Ne închinăm cu toții la amintirea blândă
Ce spune-un vers cu fata vitează și plăpândă,
De copilița care în lupte-a pus temei,
O vom iubi tot timpul eu și gorjenii mei!
Muzeograf Tamaș Mihai Octavian
La final, cei prezenți au trecut încă o dată pragul casei părintești pentru a revedea locul unde s-a născut și a crescut Cătălina și o parte din obiectele ei.
Noi gorjenii, vom ține vie amintirea slt. Ecaterina Teodoroiu, ca un simbol al curajului și patriotismului românesc.
O altă activitate dedicată slt. Ecaterina Teodoroiu a avut loc la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, începând cu ora 11, activitate la care eu nu am mai putut participa.
Col. (rtr.) Gigi BUȘE
