Abordarea unei teme referitoare la Ansamblul sculptural al lui Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental «Calea Eroilor», presupune mult curaj, multă cultură în acest domeniu, dar, şi multă precauţie, pe care nu ştiu dacă le am, fiindcă este vorba despre un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial, chiar sub forma unui demers proiectat și construit de către însuşi sculptorul Constantin Brâncuși. Acest Ansamblu Monumental ridicat la Târgu Jiu între anii 1937-1938 de către Constantin Brâncuși (1876-1957) a fost inaugurat la 27 octombrie 1938 și este singura creație de for public a marelui sculptor, mai ales că a intrat în Patrimoniului Mondial al Umanității prin decizia luată la cea de-a 46-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial care s-a desfăşurat la New Delhi, India. Ansamblul se întinde pe o axă de la vest la est şi traversează Municipiul Târgu-Jiu, pornind de la malul Jiului, din «Parcul Central», unde se află operele lucrate din piatră: «Masa Tăcerii», «Aleea Scaunelor» și «Poarta Sărutului», continuându-se pe «Calea Eroilor», unde se află Biserica «Sfinții Apostoli» pentru a încununa întregul traseu cu cea mai impresionantă creaţie brâcuşiană, «Coloana fără Sfârșit» sau «Coloana Infinitului», alcătuită din fontă alămită și oțel şi care a fost înălțată în mijlocul unui parc de o frumseţe rară pe un promontoriu. Merită precizat faptul că Ansamblul a fost comandat şi donat oraşului de către «Liga Națională a Femeilor Gorjene», prezidată de Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului României, Gheorghe Tătărescu! În toată această perioadă, începând de la inaugurare, Secretariatul Comisiei Nționale a României pentru UNESCO a organizat constant evenimente de evidenţiere a relevanței și semnificației artistice a Ansamblului monumental, considerat pe bună dreptate un lăcaş al meditaţiei şi al respectului datorat unei bogăţii nepreţuite!
„Arta nu ridică oamenii deasupra lor, ci în ei înşişi”!
În cadrul Ansamblului sculptural de la Târgu Jiu, formele simbolice desenate în spaţiu de elementele ansamblului au fost aranjate de către sculptor într-o anumită ordine prestabilită, iar, acest lucru contribuie la transformarea lor în căi tainice către lumea subtilă a energiilor necreate. Spre exemplu, cei care se aşează la «Masa Tăcerii», pe unul din cele 12 scaune, cu multă atenţie pot conştientiza faptul că se simt mai bine şi că oboseala le trece mai repede decât de obicei, aşa că efectul produs în fiinţa celui care îl parcurge pe jos de la un capăt la celălalt, într-o stare meditativă, este unul de sublimare a energiilor nevăzute şi de transcendere a realităţii, mai ales dacă traseul poate fi parcurs pornind de la «Masa Tăcerii», în pas lent şi ritmat, conştientizând înlăuntrul sinelui respiraţia. Aceia care au curiozitatea şi dorinţa ca să resimtă acest lucru, vor sesiza că privirea le este purtată de la un nivel la altul, într-un mod firesc, natural, iar, energiile nevăzute urcă de la nivelul cel mai de jos, «Masa Tăcerii» şi «Aleea Scaunelor», spre cel de-al doilea nivel, reprezentat de «Poarta Sărutului», pentru ca, în final, să se ridice către înaltul terestru, cu apropiere de bolta cerului, către săgeta spiralată a «Coloanei fără sfârşit», în acelaşi timp cu privirea noastră care se înalţă tot mai sus, fiindcă: „Arta nu ridică oamenii deasupra lor, ci în ei înşişi”, cum bine spunea Brâncuşi. Desigur, Ansamblul de la Târgu Jiu, numit de către Brâncuşi «Calea Sufletelor Eroilor», constituie o cale simbolică de reîntoarcere a sufletelor eroilor gorjeni, prin jertfa lor de sine pentru ţară şi credinţă în Dumnezeu. Poate că într-un sens mai larg, această reîntoarcere evolutivă şi miraculoasă în sens pozitiv, de recuperare a rememorării, reprezintă o «cale eroică» pentru orice om care simte stringent nevoia de a-şi întâlni Creatorul, o cale de reîntoarcere spre Divinitate şi în acelaşi timp de recuperare a stării paradisiace a începutului primordial şi a unităţii primordiale! Putem aprecia că în perfecţiunea ei expresivă, «Coloana Infinitului» reprezintă o expresie a aspiraţiei de apropiere a lui Brâncuşi către Dumnezeu! Constituind una dintre cele impesionante creaţii ale umanităţii, maiestuoasă şi perfect echilibrată, «Coloana Infinitului» este opera de căpătâi şi creaţia de referinţă a lui Brâncuşi, iar mesajul spiritual pe care îl transmite rezultă cu limpezime din chiar cuvintele sculptorului: ,,Realitatea pe care «Stâlpul» laolaltă cu celelalte două semne de piatră ale mele, o întrupează, este avântul, conştiinţa nunţii ce o sărbătorim cu nesfârşitul univers, dorul ce-i însufleţeşte pe eroi spre absolut!”
„Acesta este mesajul «Stâlpului» meu, străjuit de «Masă» şi de «Poartă»”!
Rezultă de aici că pentru Brâncuşi: „Acesta este mesajul «Stâlpului» meu, străjuit de «Masă» şi de «Poartă»: Să arzi ca o flacără…Să te prefaci în fulger legând cerul cu pământul”, contopite într-o imagine a facerii lumii! În sine lui, Constantin Brâncuşi se întreabă: „Oare ritmul său lăuntric, din clepsidră în clepsidră, nu înfăţişează oare şi nenumăratele pulsaţii ale universurilor, care necontenit explodează şi se contractă?”, poate ca într-o metaforă senzaţională de mărturisire: „Nu mai sunt al lumii acesteia; sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup. Mă aflu printre lucrurile esenţiale”, subliniază marele sculptor! În altă ordine de idei, să mai precizăm că Ansamblul de la Târgu-Jiu este un monument unitar numai în strânsă legătură cu catedrala ortodoxă, într-o corelaţie care îi împrumută un accent votiv şi pe deplin conştientizat! Pornind de la planurile de început, să nu uităm că denumirea cunoscută azi a operelor Ansamblului nu coincide cu cea a lui Brâncuşi, fiindcă, «Masa Tăcerii» era «Masa Dacică» sau «Sfatul Bătrânilor», «Aleea Scaunelor» era «Drumul Eroilor», iar «Coloana Infinitului» se numea «Coloana Pomenirii Fără Sfârşit», cu precizarea că aceste denumiri de început au fost schimbate fără a fi consultat în prealabil autorul sculpturilor, iar, Biserica «Sf. Ap. Petru şi Pavel» a fost construită în lipsa artistului şi nerespectându-se planurile sale iniţiale. Se pare că Biserica trebuia să fie construită în stil românesc, adică, cu o singură turlă, iar aceasta trebuia să aibă o anumită înălţime, acest lucru fiind foarte important, deoarece stând cineva pe scaunul cel mai apropiat de Jiu, de la «Masa Dacică», pe axa centrală şi privind de-a lungul ei, se putea vedea prin mijlocul «Căii Eroilor», «Poarta Sărutului», la mijlocul căreia, în partea de sus, era vizibilă crucea bisericii, iar acolo unde se termina crucea, se putea vedea baza «Coloanei Infinitului», fiindcă, prin acest lucru putem deduce foarte clar că artistul a construit ansamblul ca un tot unitar, după o idee clar concepută. Prin implicarea edililor oraşului, care nu au înţeles sensul bisericii şi au construit o alta mai mare şi mai frumoasă, viziunea lui Brâncuşi nu mai poate fi concretizată, cu toate că ideea rămâne şi, decodificând-o, ea ne-ar aminti că venind din strămoşi cu înţelepciunea şi obiceiurile sale, prin «Masa Dacică» sau «Sfatul Bătrânilor» şi mergând pe «Calea Eroilor», omul trebuie să treacă prin «Poarta Sărutului» sau «Poarta unirii, căsătoriei», pentru ca tânărul să poată fi numit om, iar, cu ajutorul lui Dumnezeu prin «Biserica Sf. Ap. Petru şi Pavel», să ajungem în infinit prin «Coloana fără Sfârşit» sau «Coloana Infinitului» îndreptată spre seninul cerului! Este crezul marelui Brâncuşi, pornind de la datini şi strămoşi, cu ajutorul credinţei în Dumnezeu, cunoscând veşnicia! În concluzie, să mai spunem că la 7 noiembrie 1937, artistul a asistat cu părere de rău la târnosirea bisericii «Sf. Ap. Petru şi Pave»l, dar, conştient că şi-a făcut datoria prin ultima şi măreaţa creaţie a sa, care i-a absorbit gândul şi puterea prin care artistul a aşezat toată inima şi talentul său unic şi inimitabil! Pe umărul lui Brâncuşi istovit de trudă, însăşi viaţa stă ca o predestinare a creaţiei divine, chiar cu acel realism lucid, unit cu munca mântuitoare în care îşi avea cuib o pasăre măiastră a unei aspiraţii spre infinit şi spre perfecţiune!
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi
