Târgu-Jiul s-a bucurat trei zile de prezența unor mari scriitori contemporani din România și din Spania. Astfel, între 15 și 18 mai 2025 am participat, dimpreună cu ei, la câteva evenimente inubliabile, organizate în contextul Festivalului Internațional de Literatură „Tudor Arghezi” sub egida Uniunii Scriitorilor din România, prin centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.
Cea de-a 45-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură „Tudor Arghezi” a fost de-a dreptul strălucită. Delegația conducerii Uniunii Scriitorilor din România și o echipă din redacția revistei-fanion „România Literară” i-au avut în frunte pe scriitorul Varujan Vosganian, președinte al U.S.R., și pe scriitorul Gabriel Chifu, directorul executiv al prestigioasei publicații, în al cărei număr dublu 20-21, din 9 mai 2025, am fost găzduit și eu cu trei poeme (Retrăiri, Adânc Temei, Eroul), pe aceeași pagină 28 cu alt poet columnist, Spiridon Popescu (el cu un ciclu de balade – n.n. IPB). Cele trei poeme ale mele sunt o avanpremieră editorială a noii cărți de poeme „Vânătoarea de stiluri” (un fel de extensie a „Meditațiilor secrete” – n.n. IPB), ce-o să apară în curând la editura Tipo Moldova de la Iași (a poetului de excepție Aurel Ștefanachi – n.n. IPB).
Așadar, în ziua întâi, au fost jurizate secțiunile literare din concurs, de către o pleiadă de personalități marcante ale vieții literare românești: Gabriel Chifu (președinte), Varujan Vosganian, Mihai Firică, Horia Gârbea, Ion Popescu Brădiceni, Cristian George Brebenel, Spiridon Popescu, Gelu Birău, Vasile Spiridon.
Tot în prima zi, la Mans Arta Bibliotecii Județene „Christian Tell” a avut loc întâlnirea „Literatura română de azi și cititorii săi”, un dialog între scriitorii invitați și profesorii de limba și literatura română din întreaga țară. În cadrul aceleiași sesiuni, au fost premiați elevii câștigători ai Olimpiadei Naționale de Dezbateri pentru juniori, gest simbolic prin care autorii gorjeni au încurajat apropierea tinerilor de literatura contemporană. E vorba de Adrian Frățilă, Spiridon Popescu, Cristian George Brebenel, Lazăr Popescu, Gelu Birău, George Drăghescu, Viorel Surdoiu, Alex Gregora, Zenovie Cârlugea, Silviu Doinaș Popescu, Monica Buțu, Mircea Tutunaru și subsemnatul, Ion Popescu Brădiceni.
Din prezidiul manifestării, s-au adresat numerosului public scriitorii Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Angelo Mitchievici, Dinu Flămând, Vasile Spiridon și Manuel Rico, din Spania. Moderatorii acțiunii au fost domnul dr. Ionuț Viorel Bordeiași și scriitorul Horia Gârbea.
„Biblioteca e ca un talisman cu perle de cultură” – afirma Jorge Luis Borges. Este „un soi de peșteră magică plină de morți. Iar morții aceia pot renaște, pot fi readuși la viață atunci când le deschizi paginile cărților lăsate de ei” [1]. Astfel, în „mansarta” au fost lansate idei generoase precum: o filosofie practică a lecturii literare; bucuria creației literare ce nu va putea ajunge niciodată la capătul ei, o pedagogie pragmatică a receptării operei literare, o relație onestă între producție literară și valoare reală etc.
După un „In memoriam” Nicolae Manolescu și Ion Cepoi, Ionuț Viorel Bordeiași a invitat la pupitru pe graficianul Grigore Haidău ca să-și lanseze un album „Tudor Arghezi Ex-Libris” tehnoredactat și îngrijit de Dan Adrian Popescu și apărut la Editura CJCPCT Gorj. „În acest abbum de ex-libris – să-l citez pe managerul Ionuț Viorel Bordeiași – cuvintele lui Tudor Arghezi își găsesc oglindirea în imagine, iar versul devine punte între spiritul poeziei și taina simbolului plastic. Este un omagiu adus creației, în care ilustrarea și cuvântul se întâlnesc în tăcuta noblețe a „memoriei culturale” [2]. Importantul poet spaniol Manuel Rico a elogiat (traducător ad-hoc fiindu-i poliglotul Dinu Flămând) valorile poeziei argheziene: memorie culturală, reflexivitate, meditație, viață zbuciumată, frumusețe și acolo unde-i urâtul”, înțelepciune/moralitate; și a evocat dialogurile hispanoromânești de la Madrid pe care le-a inițiat ca prezident al Asociației Colegiale a Scriitorilor din Spania.
Ziua a doua a acestui «festival Arghezi 45» – care rămâne un reper esențial pe harta evenimentelor din România (ca Republică a Literelor – n.n. IPB) – a fost marcată de podiumul poetic, recitalurile, lansările de carte și de revistă. Moderatori: aceiași Ionuț Viorel Bordeiași și Horia Gârbea. A fost vernisat mai întâi expoziția de grafică semnată de Grigore Haidău.
Apoi s-au lansat revistele Portal Măiastra, Crinul Satelor, Miracol de Brădiceni, Gazeta Gorjului (redactor șef Vasile Vasiescu) și Ad Mutrium, la care mă voi referi într-un articol separat.
Eu am deschis sesiunea de lansări cu cele două cărți ale mele: o fundamentală „istorie transmodernistă a literaturii române contemporane” intitulată „Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale” [3] și volumul de alegorii și parabole „Meditații secrete” apărut la editura Limes, în mai 2025 [4]. Mi-a urmat Carmen Dora Steinhagen cu tricartea „Fără anestezie” cu o prefață scrisă de mine „Tricarte de poezie, deplină maturitate a metaforării” [5]. Imediat, Lazăr Popescu a oficiat ieșirea în lume a „Pustnicului” lui Nicolae Rădoi [6], cu o cronică literară competentă „Nicolae Rădoi la o nouă carte”; prefața cărții de povestiri SF (care conține și nuvela „Pustnicul” – o capodoperă – n.n. IPB) îmi aparține tot mie.
Ziua a III-a s-a derulat în incinta Casei de Cultură din Tg.-Cărbunești, unde a fost omagiată opera argheziană în Gala laureaților – deschisă cu un recital de muzică de cameră executată la pian de Florin Berculescu și la violoncel de Ovidiu Vezure. Între timp, Varujan Vosganian a scris câteva rânduri în Cartea de Onoare a Muzeului Literaturii Române „Tudor Arghezi” din Târgu Cărbunești, unde am profitat de ocazie și l-am rugat să-mi dea un autograf pentru mine pe cartea sa de poezii „Ei spun că mă cheamă Varujan” [7] și pentru Silviu Doinaș Popescu pe volumul tot al lui „Neîndemânatic de viu”.
În Podiumul poetic din ziua a II-a, de la mansartă, evoluaseră poeții Gabriel Chifu, Dinu Flămând, Mihai Firică, Mircea Bârsilă, Nicolae Dragoș, Lazăr Popescu, Spiridon Popescu, Alex Gregora, Cristian George Brebenel, Nicolae Rădoi, Viorel Surdoiu, George Drăghescu, Mihaela Mirea și spaniolul Manuel Rico, Horia Gârbea și eu însumi, Ion Popescu Brădiceni, cu poemul „Prințesa Maria. Lui Ștefan Augustin Doinaș”.
Gala din ziua a III-a a fost consacrată marilor laureați cu premiul Opera Omnia Scriitori Români și Scriitori Străini: Ioan T. Morar, Dinu Flămând, Angelo Mitchievici, Manuel Rico (Spania) acordate de către Uniunea Scriitorilor din România, prin Ministerul Culturii și Institutul Cultural Român.
În deschidere, președintele U.S.R,. Varujan Vosganian, a închinat un elogiu manuscrisului cărții, memoriei frunzei care-i mai puternică decât memoria oțelului. Căci doar cărțile au fost zdrențuite, arse pe rug, interzise, arestate, gazate în lagăre de exterminare, umilite ș.a.m.d. Dacă va exista vreun viitor, acesta e cel al cărților și cel al poeților, mai puternici decât generalii, eroii, profeții, mai plini de ,măreție ca ei. Ei au de partea lor forța de a releva lumea nevăzută, creierul lor secretă o doctrină a învingătorului care-i poeticitatea autentică a sufletului omului care se dăruie umanității ca s-o facă și mai frumoasă prin lumina metafizică a cărții: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!” (Tudor Arghezi) [9]. Cu ochelarii lui care-i încercuiau privirea ca să contemple soarele, luna, grădina Poeziei, Tudor Arghezi e asemenea patriarhilor Bibliei. „Însușirile lui Tudor Arghezi” – a subliniat Gabriel Chifu – sunt totuna cu arta meșteșugului său scriitoricesc”. Tot el a evidențiat aspectul formidabil că scrisul nu poate exista fără cititori. Literatura e bunul cel mai de preț și mai specific al unui popor. Ca supremă instanță de valorizare „Festivalul Arghezi” se legitimează prin laureații săi, toți unul și unul, remarcabili, inspirați, performanți, nume mari chiar și-n plan european, figuri creatoare extraordinare.
Laudațioul la adresa lui Manuel Rico l-au rostit Dinu Flămând și Horia Gârbea. Cu acest prilej a fost lansat volumul „De luz y transparencia / Despre lumină și transparență. (O antologie 1992-1996, editura Cartea Românească/Grupul Editorial Art, 2025; traducere, note și postfață de Dinu Flămând). În postfață, Dinu Flămând reliefează calitatea superioară a unei poezii cu un discurs sever și bine elaborat spre adâncimi de sens și de empatie, prin peisaje interioare de o fermecătoare luciditate. Cu o sensibilitate analitică, Manuel Rico practică jocul între opacitate și transparență și revelația viului sub exigența unei metodice și severe insistențe narativ-poetice.
Celelalte două laudațiouri le-au rostit Vasile Spiridon despre Angelo Mitchievici și Cristian Pătrășconiu despre Ioan T. Morar.
Astfel, Angelo Mitchievici e un intelectual cu un orizont universal, istoric literar, hermeneut polivalent. Iar Ioan T. Morar se remarcă printr-o estetică de rezistență, prin distincția unei voci clare, bine ancorată în idei și teme poetice, vădind în scriitură o solemnitate care contrazice derizoriul, o voință de a lucra în esențe, în linia unei lirici de tradiție, delicată în formă continuă, cu accente profetice, cu previziuni și viziuni ale verticalei, ale luminii ș.a.m.d. [10].
Invitat la microfon, Gheorghe Grigurcu a subliniat că pentru trei zile capitala scrisului românesc s-a mutat la Târgu Cărbunești și la Târgu Jiu. [11].
În finalul articolului trebuie să reliefez și aportul la reușita festivalului a trioului Ionuț Viorel Bordeiași, Dan Adrian Popescu, Daniela Gapșea.
Un comentariu de Ion Popescu Brădiceni
BIBLIOGRAFIE
• Vezi Jorge Luis Borges: Arta poetică; ediție îngrijită de Călin-Andrei Mihăilescu; traducerea de Mihnea Gafița; Curtea Veche Publishing, București, 2002, p. 6.
• Vezi Albumul Grigore Haidău: Tudor Arghezi. Ex-Libris; Editura CJCPCT Gorj, Târgu Jiu, 2025.
• Ion Popescu Brădiceni: Scriitori Români contemporani și cărțile lor esențiale/ O istorie transmodernistă a literaturii române contemporane; ediția a II-a revizuită și adăugită; editura Tipo Moldova, Iași, 2023 cu un argument de Silviu Doinaș Popescu; 1690 pagini.
• Ion Popescu Brădiceni: Meditații secrete, editura Limes, Cluj-Florești, 2025, editor Mircea Petean, în colecția Magister, design copertă și tehnoredactare: Silviu Doinaș Popescu, 137 pagini.
• Vezi Carmen Dora Steinhagen: Fără anestezie; editura Bifrost, București, 2025, cu o prefață de Ion Popescu Brădiceni, 181 pagini.
• Nicolae Rădoi: Pustnicul, prefață de Ion Popescu Brădiceni, postfețe de Laurent Lesage și Vasile Bornea, 173 pagini, editura Limes, Cluj-Florești, 2025.
• Varujan Vosganian: Ei spun că mă cheamă Varujan. Poezii; editura Art/Malul albastru, București, 2019, 164 pagini.
• Varujan Vosganian: Neîndemânatic de viu. Poemele molimei. Elogiile, Poeme, editura Art /Malul albastru, București, 2023.
• Vezi Tudor Arghezi: Cuvinte potrivite. versuri (I); prefață de Liviu Papadima; antologie și tabel cronologic de Mitzura Arghezi și Traian Radu; BPT, 1990, editura Minerva, București, p. 32
• Manuel Rico, Angelo Mitchievici, Ioan T. Morar și Dinu Flămând au primit din partea primarului Dănuț Birău diploma de Cetățean de onoare al orașului Târgu Cărbunești.
• Premiul Opera Omnia Scriitori Gorjeni a fost înmânat scriitorului Alex Gregora.
– fotografii de Daniela Gapșea.
