În ciuda perchezițiilor efectuate pe 16 aprilie 2025 la sediul Gărzii de Mediu Gorj și la domiciliul său, Gheorghe Sanda a rămas în fruntea instituției. Faptul că acesta continuă să ocupe funcția de comisar-șef ridică întrebări serioase despre criteriile de integritate în administrația publică din România și despre protecția de care par să se bucure anumite personaje, indiferent de controversele care planează asupra lor.
Potrivit informațiilor apărute, în luna aprilie a acestui an, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu au efectuat cinci percheziții în municipiu. Au fost descinderi și la sediul Comisariatului Judeţean Gorj al Gărzii Naționale de Mediu. Surse susțin că percheziții s-ar fi făcut și la domiciliile a doi comisari și la locuința șefului instituției Gheorghe Sanda. ,,Au fost efectuate cinci percheziții domiciliare într-o cauză penală aflată în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu. Acestea au vizat inclusiv sediul unei instituții publice, respectiv Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu. În cadrul perchezițiilor au fost ridicate înscrisuri, necesare instrumentării cauzei”, a declarat la acel moment purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj.
Așa cum ,,Gorjeanul” a relatat la data de 17 aprilie a.c., surse apropiate anchetei susțin că cei trei angajați ai Gărzii de Mediu sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare și fals în înscrisuri.
Anchetatorii au fost sesizați de o angajată a instituției care a reclamat utilizarea autoturismelor de serviciu în scopuri personale, inclusiv în afara programului de lucru și în weekend.
Pentru a justifica legal utilizarea vehiculelor, aceștia ar fi falsificat foile de parcurs.
Deși oficial nu au fost oferite concluzii sau acuzații directe, faptul că o instituție de control precum Garda de Mediu ajunge să fie verificată de organele penale ar trebui să fie suficient pentru a cere, cel puțin temporar, retragerea conducerii implicate. Nu este însă cazul în Gorj, unde Gheorghe Sanda pare intangibil.
Terenuri și multiple imobile
La doar o lună după percheziții, pe 28 mai 2025, Gheorghe Sanda și-a publicat declarația de avere, aferentă anului 2024. Documentul, disponibil pe site-ul Gărzii Naționale de Mediu, scoate la iveală o avere care contrastează cu imaginea unui funcționar public cu venituri medii.
Printre bunurile deținute de Sanda se numără: – două terenuri: unul agricol de 13.651 mp și unul intravilan de 5.614 mp, ambele în Polovragi, dobândite în 2023 prin hotărâri judecătorești; – trei imobile: o casă de locuit de 81 mp și un alt imobil de 71 mp – dobândite tot în 2023, în aceleași condiții, precum și un apartament în municipiul Târgu Jiu; – cinci vehicule: o remorcă auto și patru autoturisme.
În ceea ce privește veniturile, acestea sunt compuse în principal din salariul său de la Garda de Mediu, în valoare de aproximativ 110.000 lei anual. Soția acestuia este, la rândul ei, bugetară, lucrând la Administrația Bazinală de Apă Jiu a încasat anul trecut un salariu de peste 74.000 lei.
De asemenea, Sanda a obținut și subvenții APIA de 1.682 lei, precum și peste 9.400 lei indemnizație de membru în Consiliul Consultativ al AJOFM Gorj. Totodată, soții Sanda au raportat și voucherele de vacanță în cuantum de 1.600 de lei fiecare.
Izabella Molnar
Este cel puțin ironic ca tocmai Garda de Mediu, instituția chemată să aplice legea cu severitate, să fie condusă de o persoană asupra căreia planează suspiciuni și care a fost vizată de percheziții. Faptul că Gheorghe Sanda își păstrează fotoliul arată nu doar slăbiciunile sistemului de sancționare administrativă, ci și o anume toleranță – instituționalizată – față de zonele gri ale eticii funcționarilor publici.
Câtă vreme nu există consecințe reale pentru astfel de cazuri, nici încrederea cetățenilor în instituțiile statului nu are cum să se refacă. Iar în Gorj, Garda de Mediu pare să fi devenit un caz de manual despre cum „se poate” – indiferent de lege, de imagine sau de bun simț.
