Curtea de Conturi readuce în atenția publică un episod care ilustrează, cu o claritate greu de ignorat, modul în care administrațiile locale pot ajunge să risipească bani publici atunci când ignoră procedurile legale. În comuna Căpreni, o platformă betonată construită direct prin vadul pârâului Cocorova, fără avizele obligatorii de gospodărire a apelor și fără acord de mediu, a fost ulterior dezafectată, iar costurile aferente au fost suportate din bugetul local. Auditorii au stabilit un prejudiciu de peste 10.000 de lei, rezultat exclusiv din cheltuieli nelegale pentru o lucrare care nu ar fi trebuit executată în forma și condițiile în care a fost realizată.
O lucrare făcută în regim de urgență, dar fără respectarea legii
Povestea începe în vara anului 2022, când precipitațiile abundente au afectat un drum communal și șanțurile de pe marginea acestuia. Consiliul Local Căpreni a aprobat atunci o serie de intervenții menite să limiteze efectele inundațiilor, adică amenajarea șanțurilor, refacerea unor drumului deteriorate, precum și construirea unui terasament din beton armat prin vadul pârâului Cocorova, considerat necesar pentru a facilita accesul localnicilor cu utilaje agricole.
La acel moment, comuna era condusă de primarul Emil Cătănoiu, care avea să piardă alegerile din 2024 la o diferență de doar două voturi. Sub administrația sa a fost inițiat și contractul de lucrări care avea să genereze ulterior controversele semnalate de Curtea de Conturi.
Documentele analizate de auditori arată că, deși lucrările necesitau aviz de la Apele Române și decizie de încadrare de la Agenția pentru Protecția Mediului, acestea nu au fost solicitate, iar lipsa lor a transformat întreaga intervenție într-o lucrare nelegală, indiferent de justificarea de urgență invocată la momentul aprobării.
Contractul, în valoare de 255.380 de lei fără TVA, a fost atribuit direct unei firme din Tg-Jiu , în baza unei proceduri de achiziție directe, permisă de lege pentru valori sub pragul de 300.000 de lei. În cadrul acestuia, platforma betonată, contestată ulterior, a fost decontată ca parte a lucrărilor de asigurare a scurgerii apelor, corecție locală a albiei și refacere a drumului de acces către cișmeaua Lainic. Valoarea acestei platforme a fost stabilită la peste 67.000 de lei cu TVA.
Recepția lucrărilor a avut loc în noiembrie 2023, cu puțin timp înainte ca un nou ordin privind procedura de autorizare a lucrărilor pe ape să intre în vigoare. Auditorii subliniază însă că legislația aplicabilă la momentul execuției era clară și nu permitea exceptarea unei astfel de construcții de la obținerea avizului de gospodărire a apelor.
Controale, sancțiuni și dezafectarea platformei
Anul trecut, în urma unor sesizări venite din partea localnicilor, Administrația Bazinală de Apă Jiu a verificat lucrarea și a constatat lipsa avizelor obligatorii. Măsura dispusă a fost dezafectarea completă a platformei betonate și readucerea terenului la starea inițială. Garda de Mediu a confirmat neregulile și a emis, la rândul ei, o notă de constatare prin care a cerut desființarea lucrării, întrucât fusese realizată fără decizia etapei de încadrare sau acordul de mediu.
Primăria a contestat măsura, invocând prevederi legale intrate în vigoare abia după finalizarea lucrării, însă fără succes.
Curios este că administrația locală nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ, deși legea permitea acest lucru, pentru a preveni producerea unui prejudiciu. În lipsa suspendării, obligația de dezafectare a rămas valabilă și executorie, astfel că, în aprilie 2025, Consiliul Local a aprobat dezafectarea platformei, iar firma executantă a fost chemată să demoleze lucrarea pe cheltuiala proprie, însă intervenția s-a făcut doar parțial. Din cei 46 de metri pătrați ai platformei, doar 32 au fost îndepărtați, restul rămânând pe malurile pârâului. La momentul verificării, în luna ianuarie a acestui an, o parte dintre elementele rămase erau acoperite de zăpadă, ceea ce a îngreunat identificarea lor.
Curtea de Conturi a stabilit valoarea suprafeței dezafectate la 10.149 de lei cu TVA, sumă considerată prejudiciu adus bugetului local. Auditorii subliniază că această pierdere rezultă exclusiv din cheltuieli nelegale, generate de executarea unei lucrări fără avizele obligatorii și de decizia ulterioară de a o demola.
Raportul auditorilor de conturi evidențiază lipsa unui control intern eficient în cadrul primăriei, care ar fi trebuit să asigure respectarea legislației privind lucrările pe ape și procedurile de mediu. Astfel că, în lipsa acestui control, administrația a recepționat o lucrare neconformă, a contestat tardiv măsurile dispuse de autoritățile de control și a ajuns, în final, să suporte costurile unei dezafectări impuse.
Cazul platformei betonate de la Căpreni este un exemplu elocvent despre modul în care deciziile administrative luate în grabă, fără respectarea procedurilor, pot genera pierderi directe pentru bugetele locale, într-o perioadă în care acestea sunt tot mai limitate, iar fiecare leu cheltuit nejustificat înseamnă mai puține resurse pentru investiții reale, pentru infrastructură sau pentru servicii publice. Curtea de Conturi a recomandat recuperarea integrală a prejudiciului, inclusiv a majorărilor de întârziere, însă rămâne de văzut dacă administrația locală va reuși să își asume responsabilitatea și să recupereze sumele pierdute.
George Constantin
