Biserica parohială «Sf. Ier. Antim Ivireanul», din Târgu-Cărbuneşti, şi-a sărbătorit Hramul! – Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, cel dintâi Mitropolit al Ţării Româneşti!

343

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, sâmbătă, 27 septembrie 2025, Biserica parohială «Sf. Ier. Antim Ivireanul», din Oraşul Târgu-Cărbuneşti şi-a sărbătorit Hramul, în ascultarea credincioşilor prezenţi la slujbă! După oficierea Sfintei Liturghii oficiată de către un sobor de preoţi şi diaconi din care au făcut parte: Preoţii Parohi Vulpe Adrian şi Murgiuc Marius, Dulămiţă Dan, Parohia Tg. Cărbuneşti, Chesnoiu Cătălin, Parohia Pojogeni şi Părintele Cucu Ion, a fost săvârşit parastasul de pomenire al celor care au trecut la viaţa veşnică, iar, în cuvântul de învăţătură duhovnicească, Părintele Paroh Pr. Vulpe Adrian a punctat momentele importante din viaţa Sf. Ier. Antim Ivireanul şi din activitatea sa de cel dintâi mitropolit al Ţării Româneşti! A fost evidenţiată cu acribie desfăşurarea vieţii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, care s-a născut în Iviria, în Georgia de astăzi, în jurul anului 1650, primind numele la botez Andrei şi fiind crescut în cultul tradiţiei ortodoxe! Astfel, tânărul Andrei a primit de la Duhul Sfânt darul picturii şi al sculpturii bisericeşti pe care le-a datorat harului divin, însă, turcii l-au luat rob şi a ajuns printre cei străini de neamul său şi de credinţa creştină. A fost răscumpărat de Patriarhul Ierusalimului, Dositei Nottara, care l-a și tuns în monahism şi desăvârşindu-şi harul creator şi cunoaşterea limbilor greacă, turcă şi arabă, este trimis în Moldova, la Iași, ca Stareț al Mănăstirii «Cetățuia», unde pune bazele unei tipografii greceşti, după care vine în Ţara Românească, la chemarea marelui Voievod şi Sfânt Martir Constantin Brâncoveanu pentru tipărirea cărţilor bisericeşti. A devenit Stareț la Mănăstirea «Snagov», lângă Bucureşti, iar la mijlocul anului 1691, a creat la Snagov o vestită şcoală tipografică, realizând chiar desăvârşirea prin lucrarea tipografiei şi a meşteşugirii cuvintelor româneşti, tipărind cărţi valoroase dintre care se pot aminti: «Antologhionul«», «Octoihul», «Învăţătură bisericească», «Mărturisirea ortodoxă», primul «Liturghier» greco-arab, «Ceaslovul» greco-slavo-român şi altele. La 16 martie 1705 a fost ales Episcop al Râmnicului, certificând înalte calităţi de bun iconom şi om de carte, tipărind în mai puţin de trei ani 9 cărţi, cea mai importantă fiind «Tomul bucuriei», cuprinzând cinci lucrări critice îndreptate împotriva catolicilor care încercau să dezbine Ortodoxia în Ţările Române! A contribuit la repararea, zugrăvirea şi sfinţirea multor biserici şi a mănăstirilor «Strehaia», «Surpatele», «Cozia» şi «Govora», căutând afirmarea limbii române în Biserica noastră, astfel că în 1706 a tipărit «Molitvelnicul», prima ediţie românească în Valahia. La 22 februarie 1708, în «Duminica Ortodoxiei», a devenit primul Mitropolit al Ţării Româneşti ca urmare a recomandării testamentare a mitropolitului Teodosie, cel care păstorise credincioşii din Ţara Românească vreme de 40 de ani. A adus tipografia de la Râmnic la Târgovişte, unde a imprimat cărţi în limba română. În anul 1713 a tipărit «Liturghierul», consfinţind biruinţa limbii române în slujirea Bisericii. Se consideră că «Didahiile» constituie cea mai importantă lucrare a Mitropolitului Antim, cu cele 28 de predici rostite în cursul arhipăstoririi sale la diferite sărbători împărăteşti sau ale Maicii Domnului şi ale sfinţilor. În 1713 a început să construiască în Bucureşti Mănăstirea «Tuturor Sfinţilor», după planurile proprii, dar, din păcate, Mitropolitul Antim a fost arestat, în martie 1716, şi a îndurat umilinţe şi chinuri în temniţele domneşti până când a fost caterisit pe nedrept, fiind condamnat la închisoare pe viaţă la Mănăstirea «Sfânta Ecaterina» din muntele Sinai. Pe drum, turcii l-au omorât şi i-au aruncat trupul în apele râului «Tungia», lângă Adrianopol. În anul 1966, Patriarhia Ecumenică a ridicat caterisirea ce fusese aruncată în mod nedrept asupra Sfântului Antim, pentru ca în anul 1992, Mitropolitul Antim Ivireanul să fie trecut în calendar, ca Sfânt Ierarh şi Sfinţit Mucenic, rânduindu-se ca zi de pomenire 27 septembrie.
Vasile G.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.