– Rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană, anulat de Bolojan
– Bolojan a spus că termocentralele pe cărbune poluează, omițând, din neștiință sau în mod deliberat, de cele 600 milioane de euro investite de Complexul Energetic Oltenia pentru desulfurare
Succesul negocierilor cu cei de la Comisia Europeană, anunțat, în decembrie, de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a fost anulat, subit, de Ilie Bolojan. După întâlnirea cu Ursula von der Leyen, premierul a afirmat că jalonul cu decarbonizarea nu a fost îndeplinit și că va veni, săptămâna aceasta, cu noi propuneri, ceea ce ar putea însemna, cel mai probabil, închiderea și mai rapidă a centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a ținut să precizeze că producția pe cărbune este energofagă (?), poluează și este responsabilă de creșterea prețului la energie, arată Național.ro, care îl taxează fără menajamente pe Ilie Bolojan.
A venit cu ideile Ursulei
Pe principiul a plecat cu ideile lui și a venit cu ideile altora, întâlnirea lui Ilie Bolojan cu Ursula von der Leyen s-a soldat cu anunțul premierului de schimbare a legislației pentru a îndeplini jalonul decarbonizării. Ceea ce înseamnă că nici amânarea până în august a închiderii termocentralelor pe cărbune rămase nu ar mai fi valabilă, așa cum obținuse, inițial, ministrul Energiei, Bogdan Ivan. De altfel, Comisia Europeană a cerut, recent, dovada că termocentralele închise oficial în decembrie 2025 au dispărut fizic, astfel încât să nu mai fie posibilă reactivarea lor. Deși a bălmăjit ceva de genul siguranței funcționării sistemului energetic, Ilie Bolojan a lăsat să se înțeleagă că vom renunța la cărbune, pentru că, altfel, pierdem 2,5 miliarde euro din PNRR, mai arată publicația menționată.
CEO, lăsat să producă doar 300 MW/h
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, în mod stupefiant, că producția pe cărbune ar fi energofagă, ceea ce înseamnă că este mare consumatoare de energie. Energofage sunt, eventual, eolienele și fotovoltaice, că acestea consumă curent noaptea sau când nu bate vântul, nu o capacitate de producție energie în bandă, cum este o termocentrală pe cărbune. Totodată, Bolojan a spus că termocentralele pe cărbune poluează, omițând, din neștiință sau în mod deliberat, de cele 600 milioane de euro investite de Complexul Energetic Oltenia pentru desulfurare. În ceea ce privește afirmația premierului că energia pe cărbune ar fi cea mai scumpă, aproape este adevărat, în condițiile în care cărbunele este sancționat cu certificate de CO2 și, cel mai important, a ajuns să mai fie lăsat să producă doar 300 MWh, ceea ce îl face ineficient.
Gaz, panouri și altele
Potrivit premierului, cărbunele trebuie înlocuit cu centrale pe gaze, panouri fotovoltaice și altele. Specialiștii în energie au arătat că centralele pe gaze produc cea mai scumpă energie și că rolul lor poate fi maxim de echilibrare, adică de intervenție în orele de vârf cu cerere neacoperită, nu de producție în bandă. În ce privește fotovoltaicele, rămâne aceeași problemă, capacitățile nu produc seara, dimineața, noaptea și în sezonul rece. La și altele ar intra centralele nucleare, însă, la cum se mișcă lucrurile, este posibil ca nici în 2040 să nu fie gata vreuna dintre unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. Cel mai sigur lucru este ieșirea din sistem, în luna mai a acestui an, a unității 1 de la Cernavodă, care înseamnă un minus de 700 MW.
Jaloane sau blackout
Ilie Bolojan a transmis că este foarte important să se respecte jalonul decarbonizării și angajamentele pe care și le-a luat România, arătând că, în același timp, deciziile ar trebui să vizeze asigurarea că sistemul energetic național funcționează în condiții stabile, că avem suficientă producție de energie, în așa fel încât, atunci când sunt consumuri maxime, de exemplu iarna, în perioadele geroase, să existe garanția că sistemul național nu cedează și că asigură o energie suficientă pentru întreg sistemul. ”Pe această componentă vom veni cu propuneri, în așa fel încât, prin măsurile care le adoptăm, pe de o parte, să așezăm acest jalon în noi coordonate, care țin cont de aceste realități, pe de altă parte, să putem să accesăm această finanțare de 2,5 miliarde de euro, care este ultima cerere de plată care a fost depusă de către România”, a declarat Ilie Bolojan, citat de Național.ro.
M.C.H.
