Complexul Energetic Oltenia se află într-un context critic, după zece luni de pierderi semnificative, iar datele financiare recente conturează o situație tot mai îngrijorătoare. Deși cifra de afaceri a crescut, în primele șase luni, față de perioada similară din anul precedent, rezultatul net pentru prima jumătate a anului arată o pierdere majoră, iar subvențiile primite nu au reușit să restabilească profitabilitatea. Conducerea apelează acum la un credit garantat de stat pentru a asigura lichiditatea, în timp ce presiunile generate de costurile cu certificatele de CO2, întreținerea capacităților și volatilitatea pieței mențin compania într-o zonă de risc. În acest context, Consiliul de Supraveghere discută încetarea mandatelor membrilor Directoratului, pe fondul suspiciunilor de conflict de interese, decizie care depinde de clarificările așteptate de la Ministerul Energiei.
Complexul Energetic Oltenia (CEO) se confruntă cu pierderi semnificative după primele zece luni ale anului. Datele financiare publice și evoluțiile operaționale recente conturează o imagine îngrijorătoare, în contextul în care compania a încheiat și trimestrul al treilea cu rezultate negative, iar perspectivele de recuperare pe termen scurt par limitate, în pofida unor creșteri punctuale ale producției.
Pe 30 iunie, CEO raporta o cifră de afaceri de 1,706 miliarde lei, în creștere față de 1,581 miliarde lei în aceeași perioadă a anului precedent. Această creștere a veniturilor nu a fost însă suficientă pentru a contrabalansa costurile și presiunile de piață, iar rezultatul net, pentru prima jumătate a anului 2025, a fost o pierdere de 243,7 milioane lei, în contrast puternic cu profitul de 71 milioane lei înregistrat în iunie 2024. În același interval, compania a beneficiat de subvenții de 279 milioane lei, element care arată că sprijinul guvernamental a fost necesar, dar insuficient pentru a restabili profitabilitatea.
Diferența dintre creșterea cifrei de afaceri și deteriorarea rezultatului net scoate în relief două realități economice evidente: costuri operaționale în creștere și condiții de piață tot mai ostile. Tranziția energetică, cu obligații stricte de mediu, impune plata certificatelor de CO2, un factor care a erodat marjele companiei. În paralel, fluctuațiile prețurilor la energie și costurile de producție, implicând întreținerea capacităților energetice și extracția lignitului, au amplificat presiunea asupra veniturilor. La începutul acestei luni, CEO a înregistrat o creștere temporară a producției, ca urmare a închiderii pentru câteva zile a centralei de la Brazi, eveniment care a determinat redistribuirea cererii pe piață. Această creștere punctuală nu schimbă însă esența problemei, iar recuperarea pierderilor acumulate pe parcursul a zece luni este aproape imposibilă în absența unor măsuri structurale sau a unui sprijin financiar consistent.
Credit garantat de stat
Conducerea CEO a decis să apeleze la un credit banca pentru a asigura lichiditatea necesară activității curente. Potrivit informațiilor din presa de specialitate, compania pregătește contractarea unui credit non-revolving de 124 milioane lei de la CEC Bank, instituție controlată de Ministerul Finanțelor. Împrumutul urmează să fie garantat de stat, iar CEO va constitui ipoteci imobiliare și mobiliare atât în favoarea statului, cât și a băncii. Această soluție pe termen scurt are rolul clar de a menține funcționarea operațională și de a evita blocaje în aprovizionare sau în plata furnizorilor. În același timp, garanția statului și constituirea de ipoteci reflectă gravitatea situației: fără intervenție publică, accesul la finanțare pe piața liberă ar fi fost probabil mult mai dificil și mai costisitor.
Creditul de 124 milioane lei poate oferi o gură de oxigen, dar nu rezolvă cauzele structurale ale pierderilor. Persistența costurilor ridicate cu certificatele de CO2 și volatilitatea pieței energetice rămân factori care pot menține compania într-o zonă de risc. În plus, ipotecile constituite pentru garantarea împrumutului reduc flexibilitatea financiară viitoare a CEO.
Există și riscul ca finanțarea temporară să amâne, dar să nu prevină, o criză mai profundă dacă nu este însoțită de un calendar clar de optimizarea costurilor, investiții în eficiență energetică, diversificarea mixului de producție și negocieri pentru condiții mai favorabile privind certificatele de CO2 sau compensări pentru tranziție.
Trebuie reamintit faptul că CEO se angajase prin Planul de restructurare că, de la 1 ianuarie 2026, va deveni o companie viabilă. Realitatea arată însă cu totul altceva.
Plaveti și Trufelea, pe făraș!?
Pare că, deocamdată, supraveghetorii CEO nu analizează indicatorii de performanță ai actualului Directorat, cu toate că, din punct de vedere financiar, situația companiei s-a deteriorat constant pe parcursul acestui an.
Totuși, Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia a discutat joi încetarea înainte de termen a mandatelor membrilor Directoratului Dan Iulius Plaveti și Constantin Cosmin Trufelea, urmând să ia o decizie în contextul recomandărilor Comisiei Europene privind potențialul conflict de interese, termenul de implementare din 28 noiembrie fiind depășit, ceea ce expune România la penalizări și la neprimirea integrală a celor 227,9 milioane euro din tranșa PNRR. În plus, numirea lui Plaveti în Consiliul de Administrație al Romgaz, începând cu 11 noiembrie, companie cu activitate secundară în producerea de energie electrică și concurentă a CEO, ridică prezumția unui nou conflict de interese, motiv pentru care CS a solicitat lămuriri Ministerului Energiei în ambele cazuri.
Claudiu Matei
