Chiar dacă locuiesc în partea de sud a oraşului, în răstimpul dintre două ninsori trecătoare, după ce soarele s-a ivit dintre nori, chiar dacă bătea puternic vântul dinspre munte, am pornit în căutarea absolutului şi am vizitat Ansamblul Monumental din oraşul nostru, parcă trezit din amorţire, un monument deosebit care este opera marelui sculptor Constantin Brâncuși, artist de talie mondială, născut la Hobița, la 19 februarie 1876. Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea sa, iar, Brâncuși este membru postum al Academiei Române și este considerat, pe drept cuvânt, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Ansamblul este alcătuit din sculpturile: „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului”, „Coloana Infinitului” și „Aleea Scaunelor”, cunoscută și cu numele de „30 de scaune pătrate”, şi chiar dacă întregul complex reprezintă un omagiu adus eroilor căzuți în Primul Război Mondial, pe mine mă interesează în mod deosebit „Coloana Infinitului”care exprimă recunoștința fără sfârșit pentru cei care și-au dat viața pentru țară, în timp ce „Poarta Sărutului” poate fi privită ca un veritabil Arc de Triumf, prin care trec simbolic soldații glorioși, eroii care s-au sacrificat pentru triumful națiunii române. Din cele pe care le-am citit, am aflat că în mod excepţional, ,,Coloana Infinitului” din Tîrgu-Jiu emite energii, deoarece captează energiile terestre pe care le emite în exterior, mai precis, energiile emanate de suprafeţele ,,Coloanei Infinitului” au fost măsurate până la distanţa de 200 de metri. Având o înălţime de 29,330 metri şi o greutate de 29,173 kg, este construită din metal feros (plăci din fontă), după formula 1/2 + 15 + 1/2 şi după „legea armoniei plastice”, descoperită şi perfecţionată de către însuşi Brâncuşi, de forma 1 – 2 – 4, unde 1 = 45 cm (mărimea laturii mici a triunghiului de piramidă, de forma unui pătrat), 2 = 90 cm (mărimea laturii mari a trunchiului de piramidă, de forma unui pătrat), 4 = 180 cm, înălţimea trunchiului de piramidă. Deci, trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea ,,Coloanei Infinitului”, iar, exteriorul a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată. Am citit undeva că acest monument unic în lume, a rezistat eforturilor zadarnice de a fi doborât la pământ de tancurile nemţilor şi ale ruşilor, iar, ca urmare, ,,Coloana” prezintă o deviere la vârf semnificativă, de mărimea unui triunghi echilateral cu latura de 33 cm. ,,Coloana Infinitului” a fost şi este analizată de către specialişti în materie, pentru că s-au făcut anumite măsurători şi s-a constatat că această Coloană emite radiaţii de energie pe patru direcţii legate de cele patru puncte cardinale ce ordonează şi determină emanaţiile de energii ale ,,Coloanei Infinitului”, deoarece curentul electric teluric şi efectul de piramidă al componentelor ,,Coloanei Infinitului” arată când intesitatea câmpului magnetic al Terrei este relativ slabă. În general, neperceptibilă de om, aceasta variază între 0,3 gauss la Ecuator şi de 0,7 gauss la poli, dar, se pare că există locuri pe Terra unde intensitatea câmpului magnetic este de peste 10.000 de ori mai puternică, formând anumite anomalii magnetice. Unii specialişti consideră că este foarte probabil ca sub ,,Coloana Infinitului” să existe există o astfel de anomalie magnetică ce se poate măsura. Se mai consideră că Planeta Pământ este o gigantică pilă electrică alcalină, care mai primeşte electricitate şi din exterior. Oceanul Planetar, pentru că apa lui are un gust sărat şi amar, este un veritabil electrolit alcalin care, în interacţiune pemanentă cu rocile limitrofe heterogene, într-un amestec de elemente chimice distribuite neuniform, se dovedesc roci ce au devenit veritabili electrozi masivi ce au produs curentul electric teluric. 
Acest curent electric este amplificat atât de particule electrice provenite din radiaţia cosmică, particule ce se înscriu în spirală pe liniile de forţă ale câmpului geomagnetic, cât şi de electrizarea prin frecare datorită vânturilor şi mareelor, lansându-se ideea că pe sub fundaţia ,,Coloanei Infinitului” trece o fâşie de curent electric teluric, datorită configuraţiei terenului din această zonă. Deci, ,,Coloana Infinitului” captează energiile terestre pe care le emite în exterior, iar, suprafeţele laterale ale acesteia emit radiaţii pe direcţii perpendiculare ale acestei suprafeţe, de natură magnetică şi telurică, generate de factorii arătaţi mai sus. Energiile emanate de suprafeţele ,,Coloanei Infinitului” au fost măsurate pînă la distanţa de 200 de metri, lucru de care am amintit.
Ana-Maria Alexandra GOGONEA, licenţiată în arte vizuale, master în asistenţă socială
