Comisia Europeană a fost de acord cu amânarea parțială a închiderii termocentralelor pe cărbune. Răspunsul comisarilor a venit după luni bune de negocieri, întreprinse din mandatul fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja. Prin PNRR, s-a impus scoaterea în totalitate din funcțiune a capacităților pe cărbune până în 2029. Deși termenul inițial de eliminare a unei mari părți a lignitului era 31 decembrie 2025, Guvernul a obținut o amânare parțială de la Comisia Europeană până în august 2026, măsură vitală pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN), potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan.
Păsuirea vizează aproximativ 990 MW din CEO (care trebuiau închise şi ele la 31 decembrie), incluzând unități esențiale din termocentrale precum Rovinari. Această capacitate va fi menținută ca rezervă strategică pentru a gestiona vârfurile de consum și intermitența surselor regenerabile. Amânarea a fost necesară din cauza întârzierilor în implementarea noilor capacități pe gaze naturale și a unităților de stocare, care ar trebui să preia rolul de stabilizator al rețelei.
Păsuirea obținută nu elimină presiunea dezafectării capacităţilor pe cărbune. Menținerea celor 990 MW pe cărbune oferă SEN timpul necesar pentru a dezvolta soluții de stocare și producție dispecerizabilă, prevenind astfel dezechilibrele cauzate de dependența exclusivă de sursele hidro și regenerabile. În acest sens, până în august 2026, am putea avea funcţională o parte din noua termocentrală pe gaze de la Mintia (cu o capacitate totală de 2.700 MW) şi, poate, şi termocentrala Iernut a Romgaz (430 MW) – care este acum gata în proporţie de 98%. Deși există un răgaz, noul termen din august 2026 este ferm. Neîndeplinirea acestui jalon, odată amânat, ar atrage sancțiuni financiare severe și blocarea fondurilor din PNRR. Apoi, continuarea funcționării grupurilor pe cărbune, chiar și ca rezervă, implică achiziționarea costisitoare a certificatelor de emisie CO2, menținând o presiune pe costurile de producție până la dezafectarea finală.
M.C.H.
