* Bruxelles-ul vrea să se asigure că închidem tot
Cum s-a ajuns în situația asta, nici un oficial român nu a explicat. De ce comisarii europeni au impresia că guvernanții români mint? Cert este că România a închis cele mai multe capacități energetice pe cărbune, punându-și la pământ sistemul energetic, după ce Virgil Popescu într-o cârdășie europeană – Green Deal, a eliminat mii de MW în bandă. Toate astea, contra unui miliard de euro din PNRR.
Ce s-a întâmplat cu banii? Păi, nu au fost construite centralele pe gaz și nici parcurile fotovoltaice, nu s-a investit decât în înființarea unor firme fantomă care să gestioneze noile capacități care nici până în zilele noastre nu există. Făcătorii de PNRR împreună cu Virgil Popescu au semnat în numele României că vor închide tot și că vor ridica altele… Nu s-a întâmplat nimic, banii s-au păpat. Nici salariații CEO nu au fost sprijiniți, deși în programul de restructurare prins în PNRR erau trecute și costurile sociale, adică sprijinirea minerilor care își pierd locul de muncă. Dar și ,,securizare și ecologizare” prin lucrări de siguranță, închiderea puțurilor și reabilitarea zonelor afectate. Ce vedem în prezent? Cariere ale căror taluzuri se prăbușesc peste utilajele și echipamentele companiei. În cazul în care comisarii europeni văd problema din acest unghi, ei pot să spună, da, România… minte.
Bruxelles nu crede că România a închis capacități pe cărbune
O parte din corespondența dintre Ministerul Energiei și Guvern, pe marginea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în zona închiderii centralelor pe cărbune, arată că Bruxelles-ul nu crede că România a închis într-adevăr capacitățile pe care și-a asumat că le va închide, relatează e-nergia.ro. În acest sens, oficialii Comisiei Europene cer autorităților de la București să vină cu informații clare care să arate că aceste centrale chiar nu vor mai produce energie electrică. Dacă nu îi conving, România poate pierde 1 miliard de euro din PNRR, arată e-nergia.ro. Cu alte cuvinte, Comisia Europeană transmite voalat guvernului de la București să nu mintă în legătură cu capacitățile pe cărbune pe care le-a declarat închise, în condițiile în care pare că, pentru noi, termenul de ,,capacitate închisă” pare a avea alt sens decât pentru Bruxelles, mai arată site-ul citat.
Comisia Europeană cere dovezi
Astfel, Comisia cere Bucureștiului să prezinte mai multe dovezi că prin reducerea capacității licențiate pentru unele centrale, pe care a anunțat-o anul trecut, acea capacitate de producție este definitiv închisă, pentru că, în accepțiunea Comisiei, ce a făcut România pare mai degrabă o limitare operațională, nu o închidere definitivă a acelei capacități de producție. Iar, ținta este închiderea definitivă. Practic, Comisia se îndoiește că România a închis într-adevăr acele capacități și cere să prezinte argumente prin care să convingă Bruxelles-ul că acele capacități nu pot fi redeschise mai târziu. Bruxelles-ul arată că, în accepțiunea Comisiei, termenul de ,,închidere” înseamnă retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea. În acest sens, Comisia cere României să prezinte un document emis de operatorul de transport și sistem (Transelectrica) potrivit cărora capacitățile pe care le-am declarat închise sunt efectiv deconectate de la rețea. Asta pentru că noi, în unele cazuri, am transmis doar că am redus licența la zero MW. Sunt solicitate clarificări pentru multe centrale cu licența redusă sau pentru unele pe care le-am declarat închise. Sunt exprimate nelămuriri mai ales pentru centrala pe cărbune de la Craiova, pe lângă Paroșeni și centralele CE Oltenia.
Jalon
Închiderea capacităților pe cărbune este jalon asumat de România prin PNRR – jalonul 119. Dacă el va fi considerat neîndeplinit, România poate pierde fonduri de un miliard de euro. La finalul anului trecut, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că, după negocierile cu Comisia Europeană, România a obținut o amânare a închiderii unor grupuri pe cărbune din Oltenia, care ar fi trebuit făcută la finalul lui 2025. De asemenea, a fost redactată și o nouă ordonanță de urgență referitoare la decarbonizarea sistemului energetic.
Parte din corespondența dintre Comisia Europeană și Guvernul României pe tema jalonului 119 din PNRR
,,Ținta 119: Dezafectarea capacității de producție pe bază de cărbune/lignit Din dovezile prezentate, reiese că România susține că a atins ținta prin dezafectarea a 695 MW de capacitate pe bază de cărbune (respectiv Iași 2, Turceni 7, Ișalnița 7) și prin reducerea (derating) a 360 MW în cadrul licenței de producere pentru mai multe centrale pe cărbune (respectiv Craiova 1 și 2, Paroșeni, Govora 3 și 4, Rovinari 4 și 5, Turceni 5). Cu toate acestea, descrierea țintei se referă explicit la dezafectarea capacităților – retragerea licenței și deconectarea de la rețea. Pentru ca reducerea capacității în baza licenței să fie considerată ca îndeplinire a țintei, aceasta ar trebui să aibă un efect structural echivalent cu dezafectarea. În acest context, vă rugăm să explicați în special:
-prevederea de reglementare în baza căreia capacitatea redusă este considerată legal ca fiind retrasă permanent;
-modul în care reducerea capacității în cadrul licenței existente modifică capacitatea autorizată, având în vedere că licența rămâne valabilă și în vigoare;
-dacă reducerea capacității implică o modificare permanentă a capacității autorizate sau reprezintă o ajustare operațională reversibilă, supusă unor modificări ulterioare;
-ce bariere juridice și mecanisme tehnice, dacă există, împiedică producătorul pe bază de cărbune să crească/recalifice ulterior capacitatea în baza aceleiași licențe;
-dacă, capacitatea redusă va rămâne conectată fizic la rețea și, dacă da, cum se împacă acest lucru cu deconectarea fizică necesară în cazul dezafectării;
-modul în care operatorul sistemului de transport tratează capacitatea redusă comparativ cu cea dezafectată în scenariile de adecvanță și planificare a rețelei. Vă rugăm să rețineți că, chiar dacă reducerea capacității în baza licenței ar fi acceptată, aceasta ar putea fi luată în considerare doar în cazuri excepționale și numai dacă sunt demonstrate circumstanțe specifice și justificate corespunzător, deoarece ar constitui o abatere de la un element substanțial al descrierii țintei. O astfel de abatere substanțială poate fi luată în considerare doar atunci când contribuie la realizarea integrală a țintei, nu la realizarea parțială. Vă rugăm să explicați modul în care capacitatea la CE Craiova a fost redusă permanent la 130 MW. Pe baza licenței modificate, se pare că ambele unități păstrează o capacitate instalată de 150 MW și pot funcționa alternativ, în timp ce licența limitează producția netă la maximum 130 MW. Aceasta sugerează o limitare operațională, nu o reducere permanentă a capacității instalate. În plus, nu a fost furnizat certificatul operatorului sistemului de transport care confirmă deconectarea permanentă a unei capacități de 170 MW. Vă rugăm să furnizați aceleași clarificări și dovezi justificative pentru reducerile de capacitate raportate pentru CE Oltenia și Paroșeni, inclusiv confirmarea că respectivele capacități au fost deconectate permanent de la rețea, în conformitate cu cerințele țintei. Dovezile prezentate privind retragerea licenței de operare pentru Iași 2 (Decizia nr. 2611/11.12.2025 emisă de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei) nu indică în mod clar că licența a fost încetată pentru capacitatea relevantă. Mai degrabă, acestea par să arate că capacitatea autorizată a fost redusă la 0 MW. Vă rugăm să transmiteți dovezi care confirmă că centrala Iași II a avut licența de operare formal încetată. În mod similar, scrisoarea operatorului sistemului de transport nu confirmă că respectivele capacități au fost deconectate permanent de la rețea, în conformitate cu cerințele țintei. Vă rugăm să transmiteți dovezile relevante. Vă rugăm să confirmați că niciuna dintre capacitățile dezafectate anterior în cadrul țintelor T113 și T115 nu a fost reautorizată și/sau repornită. De asemenea, vă rugăm să transmiteți dovezi că Govora 3, 4, 5 și 6, precum și Iași 1, Drobeta, Timișoara Sud și Motru au fost închise și că licența acestora a fost retrasă”, arată Comisia Europeană în partea de corespondență redată de e-nergia.ro.
M.C.H.
