De multe ori, noi credem din toată inima în faptul că doar cu ajutorul numelui Domnului Iisus Hristos, putem face totul, că toate sunt în puterea Lui, că totul este posibil, totul e realizabil, pentru ca nimeni dintre noi să nu se îndoiască de cele care se întâmplă în viaţa noastră individuală şi în societate! Poate că ar trebui să ne gândim la motivul pentru care Domnul Iisus Hristos învia morţii! Se pare că L-a determinat la aşa ceva, dragostea şi compătimirea pentru omul cel căzut,condamnat la moarte, pentru că citim în Evanghelie că, înaintea învierii lui Lazăr, Hristos era emoţionat şi I-au curs lacrimi din ochii sfinţi, pentru că nu putea să privească modul cum se sfâşiau de durere Marta şi Maria, surorile lui Lazăr. Unii ar spune că mila şi dragostea Îl călăuzeau atunci, dar numai mila şi dragostea nu erau îndeajuns, pentru că Domnul trebuia să arate neamului omenesc faptul că El, Mântuitorul Iisus Hristos este stăpân şi peste moarte. Deci, era necesar ca oamenii, văzându-L pe cruce răstignit, să nu se tulbure şi trebuia să le arate că El putea să nu moară, dar de bunăvoie S-a dat pe Sine la moarte, pentru a ne mântui pe noi toţi din moartea cea veşnică! Pentru Fiul Lui Dumnezeu, orice înviere minunată trebuia să însemne pentru noi chipul învierii noastre duhovniceşti, al mântuirii din moartea păcatelor spre viaţa cea veşnică. Dacă privim cu mare atenţie la ceea ce se petrece în societatea secularizată de astăzi, învierea noastră din moartea păcatelor la viaţa cea veşnică a fost principalul scop al Domnului Iisus Hristos şi înseamnă că pentru aceasta a venit El pe pământ, pentru aceasta S-a adus pe Sine jertfă pe Cruce!
Astăzi, nu mai este nevoie să cauți proroci care să-ți spună viitorul!
Fără să ne referim neapărat la scena politică românească, poate că nu ne-am pus problema, prin ce diferă prorociile oamenilor lui Dumnezeu de cele ale lui Nostradamus sau ale babei Vanga şi nu am realizat pe deplin, motivul pentru care prorociile Lui Dumnezeu şi ale ucenicilor Săi sunt prea uşor trecute cu vederea, iar cele de tip «Nostradamus» ajung şi fac o manipulantă carieră în mentalul colectiv! Cu siguranţă, că motivul este cât se poate de simplu și arată, de fapt, starea lumii actuale, fiind cel mai bun diagnostic al acesteia! Când Propovăduitorul Dumnezeu vorbește prin gura prorocilor, o face ca să ne cheme la pocăință, la întoarcerea omului acasă, îl previne să nu se lase înșelat de vremuri și să caute să-și schimbe viața, mai mult, chiar îi arată calea către El, în vremuri în care înșelarea îi poate cuprinde pe cei mai mulți naivi! Prorociile prorocilor mincinoși liniștesc însă conștiința oamenilor, le spun să se încreadă în puternicii lumii, să schimbe eventual numai lucruri de suprafață, ca să-și salveze confortul şi beneficiile de tot felul! Misiunea adevăraților proroci ai Domnului nu a fost niciodată una ușoară, iar mulți dintre ei au sfârșit în chinuri și au fost omorâți chiar de către cei pentru care se luptau ca să-i salveze din jugul păcatului! Iar, aceasta se întâmplă, pentru că oamenii trupești şi manipulaţi prin promisiuni, iubesc slava lumii acesteia, mai mult decât Slava Lui Dumnezeu, pentru că iubesc mai mult bogăţia materială, plăcerile de scurtă durată şi promisiunile vânzătorilor de iluzii, decât mângâierea harului, pe care, din păcate, puțini au experimentat-o în mod conștient, deși aceste energii sunt cele care ne țin în existență și ne fac viața mai frumoasă și calea mai luminoasă! Astăzi, nu mai este nevoie să cauți proroci care să-ți spună viitorul sau să te facă să înțelegi ceea ce se petrece cu viața ta, pentru că mesajul mass-media, nelipsit din conștiința celor mai mulți, îți hrănește această nevoie de a afla, de a cunoaște la suprafaţă ceea ce se întâmplă cu tine și cu lumea secularizată. Acesta este mesajul hipnotizant care adoarme conștiința, care odihnește cu înțelesuri mincinoase și, în același timp, strecoară în inimă, frica și deznădejdea sau poate chiar disperarea! De fapt, nu pericolul războiului sau al foametei constituie problema noastră, ci deznădejdea și frica ce decurg din faptul că suntem atât de singuri, lipsiți de harul care îi făcea pe sfinţii martiri să nu simtă nici o suferință în chinurile cele mai cumplite, deși erau menite să omoare cel puțin prin teroare, dacă nu și prin durere cruntă! Noi înșine, trăind ca prin vis realitatea pseudovirtualizată a zilelor noastre, suntem sideraţi şi nevoiţi să luăm calea străinătăţii, de o mulțime de frici, din care nu una mică este aceea de a fi în conflict cu opinia publică, cu stăpânitorii lumii care ne anunță prin mass-media, viitorul apropiat sau mai îndepărtat și ne amenință cu tot ceea ce poate fi mai rău, dacă nu vom asculta de ei şi de comenzile lor!
„Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!” (Ioan 16:33)
Cu siguranţă, timpurile care vin după isteria electorală, nu vor fi ușoare, ci chiar apocaliptice, pentru că ne sunt prorocite foarte clar, chiar în limbaj metaforic, de către Părintele Justin Pârvu şi probabil că resursele materiale vor fi limitate pentru cei care nu se supun opiniei conforme cu cea a puternicilor zilei, cel mai probabil una antihristică, din moment ce banii fizici vor fi înlocuiți de cei virtuali, creditele sociale vor da dreptul la existența în lume și la nivelul de ierarhie la multe confuzii! Aproape tot ceea ce se va auzi sau se va vedea în mass-media, va fi manipulare prin minciună, iar urâciunea pustiirii va stăpâni în chip nevăzut lumea aceasta! Dar, pe toate acestea, și poate pe multe altele, pe care ni le pregătește antihristul, nu trebuie să le întâmpinăm cu frică, ci cu credința în Hristos Mântuitorul, cu o viață curată și mărturisitoare, cu jertfă și cu frica de Domnul, care este «începutul înţelepciunii», iar, odată ce vom dobândi harul dumnezeiesc, vom păstra pacea în inimi, orice se va întâmpla, iar Harul Lui Dumnezeu, ne va păzi și pe noi, indiferent ce va veni peste lume! Chiar dacă vrem să ne schimbăm viața, să nu ne astupăm urechile, ca să nu mai auzim prorociile prorocilor mincinoși! Chiar dacă nu nădăjduim că vom primi ceva bun de la această lume, care pe zi ce trece se leapădă tot mai mult de Dumnezeu, să nu disperăm, să nu considerăm că nu mai avem puterea celor de demult, că suntem neputincioși, tocmai pentru că așa ne-a format lumea confortului și a consumului nemăsurat, a betonului și a plasticului, fiindcă Domnul știe toate acestea, de aceea nu mai cere de la noi la fel ca de la cei de dinaintea noastră! Deci, să facem ceea ce depinde de noi, conștienți că timpurile s-au scurtat și nu știm cât mai avem vreme de pocăință! În concluzie, să nu ne pierdem nădejdea, căci Domnul Însuși ne-a spus: „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!” (Ioan 16:33), iar noi toți, care vom rămâne cu El în Casa Lui, în Biserică, ne vom socoti biruitori, chiar dacă lumea se schimbă la față cu o rapiditate uimitoare, iar, din păcate, crimele și agresiunile se înmulțesc, furturile și jafurile cu violență au devenit evenimente normale în marile orașe, infracțiunile penale au devenit o chestiune politică, iar, ideologia, rasa și politica decid atunci când legea este aplicată sau nu, în timp ce rafturile din supermarketuri sunt tot mai sărace şi au creat o isterie națională, alimentele sunt prea scumpe pentru buzunarele a milioane de oameni.
Să nu uităm că toate aceste catastrofe sunt autoprovocate, sunt rezultatul unor opțiuni, nu sunt doar mâna destinului! În fine, atunci când seculariştii subminează credinţa, ca într-un paradox, dobândesc antipatia publică și riscă un dezastru la urne!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
