Cula Cartianu, cel mai impunător monument de arhitectură civilă fortificată din Gorj, a fost inclusă oficial în ruta culturală „România Atractivă”. Loc de întâlnire pentru revoluționari, boieri, artiști și regi, această culă deschide o fereastră spectaculoasă către trecutul autentic al Olteniei și te invită la o călătorie în inima tradițiilor gorjenești.
Cu ziduri groase, pridvoare în stil albanez și o istorie care se întinde pe mai bine de două secole, Cula Cartianu este o poveste vie. Construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea de boierul Ceaușu Cartianu, cula a fost, pe rând, locuință fortificată, reședință boierească, loc de întâlnire al revoluționarilor panduri, casă de vacanță și astăzi – muzeu.
Recent, această bijuterie arhitecturală a fost inclusă în prestigioasa rută culturală „România Atractivă”, a anunțat Consiliul Județean Gorj, alături de alte repere esențiale ale patrimoniului național. Astfel, Cula Cartianu devine un nou punct de interes pentru cei care caută destinații autentice, încărcate de istorie și farmec local.
„Vizitează cula Cartianu, un simbol al sfârșitului de secol XVIII, cea mai mare locuință fortificată din Gorj. Aceasta este considerată una din cele mai valoroase piese arhitecturale ale Patrimoniului Cultural Național și vine în întâmpinarea curiozității tale. Așa cum vremurile s-au schimbat, la fel și cula Cartianu și-a îmblânzit în timp caracterul de apărare și de supraveghere și s-a transformat în casă de locuit. Gurile de tragere au fost înfundate, ferestrele au fost lărgite și s-au spart noi goluri de uși. Când o vizitezi, astăzi, îi poți admira mai degrabă ținuta de casă boierească a familiei Cartianu. Îți poți imagina «vremurile bune» ale moștenitorilor Cartianu, cu funcții înalte sau aspirații artistice, care primeau vizite vestite și făceau adunări mari, pline de belșug”, se arată pe site-ul România Atractivă.
O comoară culturală restaurată
Expropriată în timpul regimului comunist și recuperată după 1989, cula a fost restaurată începând cu 1999, iar astăzi face parte din patrimoniul Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” din Gorj. Vizitatorii pot admira aici o colecție impresionantă de obiecte tradiționale, costume populare autentice din Gorj, cămăși cu altiță, covoare lucrate manual și fotografii de epocă.
Un element special care întâmpină oaspeții este albumul cu altițe gorjenești, realizat în 1993 de Elisabeta Buzerea, cadru didactic din Târgu Jiu, și donat muzeului ca mărturie a frumuseții și rafinamentului portului popular din zonă.
Un loc de legendă
Istoria Culei Cartianu este legată și de momente de mare însemnătate pentru țară. Familia Cartienilor s-a implicat în vremuri istorice de revoltă, punându-și casa la dispoziție pentru acele întâlniri secrete între Tudor Vladimirescu, panduri și susținători ai revoluției de la 1821.Pe parcursul timpului, casa i-a primit în prag pe regele Carol al II-lea, prim-ministrul liberal Gheorghe Tătărăscu, scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea și pe alți oameni de seamă. Atmosfera boierească era completată de petreceri și reuniuni culturale în care însuși Maria Lătărețu, „privighetoarea Gorjului”, oferea reprezentații memorabile.
Dacă alegi să explorezi această zonă din cadrul rutei „România Atractivă”, nu rata: Biserica „Sf. Apostoli” din satul Cartiu, comuna Turcinești, ctitorită în 1817 de Pătru Cartianu – cu fresce originale și portretele ctitorilor; Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din sat Horezu, comuna Turcinești, datând din 1814 – un exemplu de arhitectură religioasă rurală și Muzeul Arhitecturii Populare din Curtișoara, ce adună într-un singur loc case tradiționale și gospodării din Gorjul de altădată.
I.I.
