Complexul Energetic Oltenia nu mai seamănă cu o companie condusă după principii de management sănătos, în condițiile în care, a închis anul trecut cu o pierdere de peste 1 miliarde de lei, ci a devenit o ruină sau o ,,șandrama”, cum a fost numită în trecut, care invocă, mecanic și fără acoperire, sintagma ,,guvernanță corporativă” doar pentru a mima importanța. Directoratul, un organism hipertrofiat în autosuficiență și atrofiat în responsabilitate, reușește performanța rară de a transforma orice situație într-un eșec monumental. Deși și-a asumat în Planul de restructurare finalizarea unor investiții în energie verde, nu a dus la capăt niciuna. În schimb, a tocat 1,2 miliarde de euro, granturi pentru achiziția certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în perioada 2021- 2025. Sindicatele, altădată scutul minerilor, s-au transformat într-o anexă jalnică a conducerii, un cor obedient care înghite orice umilință și o servește, cu zel, celor pe care ar trebui să-i reprezinte. Episodul voucherelor de vacanță nu este doar o eroare managerială, ci o demonstrație de dispreț, o palmă peste obrazul a 8.000 de salariații și dovada unei capitulări totale a sindicaliștilor, deveniți inspectori sociali, în fața unui Directorat incompetent.
Directoratul CEO gândește profund…
… atunci când trebuie să ia decizii importante pentru companie, iar rezultatul este fără echivoc: societatea înregistrează pierderi de peste 1 miliarde de lei, la finele lui 2025. Dacă acesta este rezultatul gândirii profunde, atunci în CEO ar trebui interzis gânditul. Poate așa ar scăpa de dezastru. În loc să caute soluții reale pentru redresare, Directoratul preferă improvizații ieftine, cosmetizări contabile și decizii luate pe genunchi, cu complicitatea unor lideri sindicali care au uitat demult cine i-a trimis acolo.
Sindicatele, din gardieni ai drepturilor, în inspectori sociali obedienți
Tot profund a gândit Directoratul, împreună cu liderii de sindicat, slugarnicii angajați ca inspectori sociali în compania energetică, când a fost vorba ca minerii să-și recupereze cumva banii pierduți pe voucherele de vacanță, un drept câștigat prevăzut în Contractul Colectiv de Muncă. Așa zișii lideri au uitat ceea ce, în urmă cu câțiva ani, foloseau drept lozincă: ,,Niciun drept câștigat nu se pierde!”. Când Directoratul a venit cu ,,soluția”, boșii sindicali au aprobat. Practic, acea lozincă a devenit ,,Niciun drept câștigat nu se apără!”. Doar sunt angajați ai companiei, cu salarii de peste 8.000 de lei, net, lunar, iar Directoratul vrea liniște.
,,Soluția” de aur: muncești de sărbători ca să recuperezi echivalentul unui drept ce era deja al tău
Pentru a acoperi pierderea voucherelor, Directoratul și sindicatele au inventat o idee demnă de manualul absurdului: minerii să vină la muncă în zilele de sărbători legale din luna ianuarie.
Iar mobilizarea s-a făcut printr-un mesaj, trimis pe 29 decembrie, care ar trebui expus în muzeul prostiei sindicale. Îl redăm integral, cu greșeli cu tot, ca să vedeți cine sunt liderii de sindicat din CEO și cât îi duce capul.
,,Puteți anunța că toți salariații vor beneficia de 4 sărbători legale pe luna ianuarie, având în vedere situația de sfârșit de an în care Guvernul României nu a permis CEO, să acorde ce era prevăzut în buget și salariații să poată beneficia de o sumă în plus la salariu asta sa convenit cu Directoratul”.
Un mesaj care sfidează limba română și care ar trebui predat în școli ca exemplu de analfabetism funcțional.
Zilele ,,de recuperare”, dar nu pentru toți
Mai clar, minerii au fost chemați la muncă în zilele de 2, 6, 7 și 24 ianuarie, numai că nu a fost vorba de ,,toți” salariații, așa cum era menționat în mesaj. Mai exact, cei de la TESA au fost uitați, și nu e vorba de șefii cu salarii uriașe, ci de salariații de la birouri care se ocupă tocmai de pontaje, salarizare, legătura cu exploatările miniere. Adică exact aceia care, în mod ironic, sunt cei care trebuie să proceseze orele suplimentare ale minerilor. Unii dintre ei sunt dezamăgiți și spun că acesta este și motivul din care s-au retras din organizațiile sindicale. Cu alte cuvinte, au fost excluși din așa zisa ,,soluție salvatoare”, deși și ei au pierdut același drept: voucherul de vacanță.
Ca să-și acopere trădarea…
…liderii au inventat această portiță: i-au chemat la muncă pe cei care au dorit să muncească în cele patru zile libere de sărbători legale, ca ulterior să aibă o scuză în fața celor care le reproșează în legătură cu drepturile pierdute.
O manevră jalnică, care arată disperarea unor lideri care nu mai reprezintă pe nimeni.
Cazul voucherelor este un exemplu relevant de ceea ce se întâmplă în CEO, despre Directoratul companiei rupt de realitate și despre sindicate, care, împreună, găsesc ,,soluții” doar pentru a acoperi propriile eșecuri. Un lucru e cert: niciun drept câștigat nu se pierde… decât atunci când îl pierd liderii care ar trebui să-l apere.
Claudiu Matei
