Credibilitatea unui ministru nu se măsoară în vorbe frumoase sau promisiuni solemne. Ea începe dintr-un singur loc: CV-ul său. Și când acel document, care ar trebui să fie temelia legitimității, este plin de erori și contradicții, întreaga încredere publică tremură.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a ajuns în centrul unui scandal care nu este doar personal. În 2015–2016, când ocupa funcții ce necesitau studii superioare, CV-ul său indica Universitatea Athenaeum. Ulterior, instituția a clarificat: nu l-a avut niciodată student. Ministrul a prezentat apoi o diplomă de la Universitatea Bioterra, dar neclaritățile privind perioada și durata studiilor persistă.
Cetățeanul privește și se întreabă: cum poți conduce apărarea unei națiuni când propriul parcurs profesional este incert și contradictoriu?
Explicația că totul a fost „un CV completat în grabă” nu șterge neglijența. Este mai mult decât o eroare. Este o fisură în încrederea publică. Dacă ceea ce ar trebui să fie fundamentul legitimității este superficial, ce putem aștepta de la deciziile politice și strategice ale ministrului?
Și doare mai mult când te uiți la discursul politic al USR, care a clamat ani de zile integritatea și meritocrația. Când realitatea unui CV incorect intră în contrast cu aceste valori, disonanța este puternică: predici integritate, dar o aplici în propriile acte?
Moșteanu și-a cerut scuze. Spune că îl „jenează” greșeala. Dar scuzele nu reconstruc credibilitatea pierdută. Nu sunt suficiente pentru a șterge îndoiala care se așază în mintea cetățenilor. Fiecare zi în care biografia sa rămâne ambiguă amplifică neîncrederea.
Impactul depășește granițele României. În întâlnirile NATO și UE, partenerii se bazează pe încredere reciprocă. Un CV controversat ridică întrebări: cât de riguroasă este România în selectarea celor care iau decizii critice? În negocieri privind exerciții comune sau achiziții strategice, transparența și profesionalismul nu sunt opționale. Fiecare neclaritate afectează imaginea României și autoritatea ministrului în ochii aliaților.
Acest episod nu e doar despre un om și un document. Este despre responsabilitate, integritate și fragilitatea încrederii. Este despre cât de repede se poate clătina autoritatea unei instituții atunci când faptele nu corespund cu vorbele. Și este despre lecția pe care fiecare demnitar ar trebui să o învețe: transparența nu este un detaliu; este fundația oricărei funcții care influențează vieți.
În jocul acesta, nu pierdem doar reputația unui ministru. Pierdem imaginea României în ochii lumii. Și odată pierdută, încrederea se recâștigă greu — dacă se mai poate.
Dragoș Ionică
Astia sunt USR-istii Mosteni,Miruti,Drule,Toi,Buzoieni,Nicusori Dan,vanduti Europei,care nu vor binele Romaniei,finantati din afara, care au blocat continuarea lucrarilor hidrotehnice de pe Valea Jiului.