*Am vizitat expoziția de fotografie de la Palatul Parlamentului, Sala Constantin Brâncuși, a domnului Ionel Scăunașu director adjunct al ziarului Gorjeanul, cu ocazia zilei marelui nostru artist.
* ,,Io cu mare drag mă apucai să vă scriu, fiindu’mi tare dor de pămîntu’ nostru”, așa îi scria Constantin Brâncuși, în 1914, de la Paris, lui nea Vasile, un unchi de-al lui de pe meleagurile Gorjului. Dorul de casă l-a urmărit pe gorjeanul nostru, Constantin Brâncuși, peste tot în lume.
* Dorul de casă… un sentiment pe care îl avem mulți gorjeni care ne-am făcut un rost în altă parte a țării, pe care îl au mulți români care sunt astăzi departe de țară.
*Astăzi, de Ziua Națională Constantin Brâncuși, ne plecăm inimile în fața celui care a înălțat România în universalitatea artei.
* Născut în umbra dealurilor din Hobița Gorjului, Brâncuși a purtat cu el, pretutindeni în lume, esența satului românesc, simplitatea desăvârșită și taina pietrei ce prinde viață.
*Asemeni Mesei Tăcerii, viața i-a fost un festin al creației, dăruind lumii forme ce vorbesc despre veșnicie.
*A urcat, asemenea Coloanei fără Sfârșit, spre culmile geniului, însă rădăcinile i-au rămas adânc ancorate în pământul natal. A străbătut lumi și timpuri, lăsând în urmă o operă care vorbește despre zbor, despre întoarcere, despre legătura sacră dintre om și infinit.
* Și-a dorit să revină acasă, să-și odihnească pașii pe Calea Sufletelor, dar destinul l-a lăsat departe, cu ochii spre țară, cu inima înfrigurată de dor. Astăzi, Brâncuși nu mai este doar al României, ci al întregii lumi – dar în fiecare sculptură a sa bate ritmul pământului care l-a născut.
La mulți ani, spirit românesc nemuritor!
Cu aleasă prețuire,
Prof. univ.
dr. Ioan Sîrbu,
General Maior (r) Medic,
Membru de Onoare al Academiei de Științe
Medicale din România
