În primele 10 luni ale anului 2025, în județul Gorj au fost înregistrate 179 de dosare penale privind infracțiuni informatice, potrivit unui bilanț prezentat, ieri, de reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean.
,,Cele mai frecvent sesizate fapte sunt infracțiunile de fals informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. Metodele prin care se pot produce aceste fraude sunt diverse, însă scopul final este reprezentat de sustragerea resurselor financiare sau obținerea datelor bancare ale victimelor, în același scop”, a declarat Ioana Nanu, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Cel mai recent caz dat publicităţii s-a petrecut în comuna Stejari, unde o tânără a fost încătușată, după ce ar fi transferat aproape 80.000 de lei din contul bunicii. Femeia de 25 de ani, din satul Piscoiu, a fost reținută de polițiști, fiind acuzată de acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. Nepoata ar fi transferat de 121 de ori bani din contul bătrânei în contul său sau în contul unui magazin online de îmbrăcăminte și încălțăminte. ,,La data de 18 octombrie 2025, o femeie de 75 de ani, din satul Piscoiu, județul Gorj, a sesizat polițiștii cu privire la faptul că, în perioada 12.05.2023 – 14.10.2025, din contul său bancar au fost efectuate tranzacții financiare în valoare de aproximativ 77.400 de lei, fără acordul ei. În cauză s-a întocmit dosar penal, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. Ca urmare a sesizării, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale au continuat cercetările în cauza penală pentru documentarea întregii activități infracționale, stabilind faptul că nepoata femeii, o tânără de 25 de ani, ar fi efectuat tranzacțiile, având acces la contul bancar, prin aplicația mobilă. În baza probatoriului administrat a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penală față de tânăra de 25 de ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic (121 de acte materiale) și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos (121 de acte materiale), constând în aceea că, în perioada 12.05.2023 – 14.10.2025, aceasta ar fi accesat fără drept aplicația bancară aferentă contului femeii de 75 de ani și ar fi efectuat diferite tranzacții financiare în mod fraudulos, cauzând astfel un prejudiciu în valoare de 77.400 de lei”, au precizat reprezentanții IPJ Gorj, în momentul reținerii. Ancheta este coordonată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj. Un alt caz de fraudă informatică a fost înregistrat în luna mai, în județul Gorj. Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Gorj au fost sesizați de un bărbat, cu privire la faptul că, în timp ce se afla în localitatea Roșiuța, un alt bărbat s-ar fi așezat lângă el, ar fi simțit cum l-ar fi pipăit în zona buzunarelor, după care, acesta din urmă ar fi plecat. După ce a ajuns acasă, persoana vătămată a constatat că îi lipsește o pungă, în care avea 250 de lei, un card bancar, cuponul de pensie pe care avea notat codul pin și cardul de sănătate. Totodată, în urma verificării extrasului de cont, a reieșit că în contul bancar al bărbatului apăreau șapte retrageri care au fost efectuate după ce i-ar fi fost sustras cardul, în valoare totală de 4.850 de lei. Polițiștii au întocmit dosar de cercetare penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt, complicitate la infracțiunea de furt, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, în formă continuată, complicitate la infracțiunea de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată și complicitate la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic. De-a lungul timpului, oamenii legii au identificat și caracteristicile generale în ceea ce privește fraudele informatice, când vine vorba despre tranzacții sau investiții online. ,,Promisiunea de îmbogățire rapidă: fraudele cu investiții adesea încep cu promisiuni tentante de profituri rapide și sigure. Promotorii fraudelor încearcă să atragă <<investitori> folosind limbaj tentant, cum ar fi <<dublați-vă investiția într-o săptămână>> sau <<profituri garantate>>; ușurința cu care se renunță la sumele de bani: persoanele vătămate sunt convinse să transfere sume de bani către entități/persoane necunoscute, atât în faza incipientă, cât și ulterior, având falsa reprezentare a faptului că urmează să se îmbogățească rapid; cedarea controlului: Persoanele vătămate renunță cu ușurință, din cauza dorinței de îmbogățire rapidă și pe fondul lipsei de cunoștințe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând controlul dispozitivelor electronice folosite; nivel înalt de resurse tehnice pentru atacatori: De obicei, atacatorii dovedesc abilități sporite de utilizare a resurselor tehnice disponibile, precum numere de telefon multiple, caller ID spoofing (falsificarea identității apelantului), platforme false găzduite în afara Europei, anonimizarea tranzacțiilor cu criptomonede; Presiune asupra investitorilor. De multe ori, promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive de <<publicitate>> a <<investițiilor>>, pentru a determina utilizatorii să acționeze rapid, precum termene limită sau oportunități exclusive care <<dispar rapid>>. În acest mod încearcă să evite verificări amănunțite, care ar putea conduce la edificarea persoanelor vătămate cu privire la schema frauduloase. Atenție! În mod frecvent, fraudele cu investiții se caracterizează printr-o serie informații limitate sau contradictorii despre investiții. Investitorii nu au acces la informațiile de bază, cum ar fi locația fizică a companiei sau strategiile de investiții, dar nu lipsesc promisiunile unor câștiguri exagerate”, se precizează într-un comunicat al IPJ Gorj. Oamenii legii au și câteva recomandări. Regula de aur este: dacă e prea frumos ca să fie adevărat, este fals! ,,Este esențial ca utilizatorii sa fie vigilenți și să adopte câteva măsuri de siguranță când fac tranzacții sau investiții online. În continuare, sfătuim cetățenii să respecte câteva recomandări esențiale: nu accesați link-uri primite din surse necunoscute! De asemenea, fiți precauți când accesați link-uri de pe platforme de socializare care promit câștiguri mari cu investiții minime! Verificați întotdeauna platformele de investiții online înainte! Nu vă lăsați păcăliți de promisiuni care sună prea bine ca să fie adevărate! Nu instalați aplicații de control de la distanță, la recomandarea necunoscuților! Aceste aplicații pot permite infractorilor sa acceseze datele dumneavoastră personale și bancare; Verificați întotdeauna legitimitatea brokerului sau platformei pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară! Nu transmiteți date personale/bancare/coduri de acces/parole/imagini de pe documentele de identitate sau cardurile bancare! În momentul în care aceste date ajung în mâna infractorilor, pot fi folosite împotriva dumneavoastră! Nu uitați că, în atare situații, atacatorii se pot folosi de anumite companii sau instituții oficiale, copiind identitatea vizuală a acestora. Informați-vă din surse oficiale și sigure!”, a mai precizat Ioana Nanu, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. 
Expansiunea tipurilor de dispozitive care fac posibilă accesarea mobilă a internetului conduce, susțin specialiștii, la creșterea exponențială a numărului de utilizatori și, implicit, a riscurilor de victimizare. Combaterea criminalității informatice rămâne o prioritate pentru Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, potrivit reprezentanților instituției. De asemenea, informarea și educarea populației continuă să reprezinte factori esențiali în procesul de descurajare a acestor tipuri de infracțiuni.
Videoclipuri false, create cu inteligența artificială
Mediul online nu este, nici pe departe, ferit de riscuri. Toate aceste inovări tehnologice au determinat, mai cu seamă în ultimii ani, o adaptare a metodelor frauduloase, prin care se pot săvârși infracțiuni contra patrimoniului în spațiul virtual, scopul fiind obținerea de câștiguri materiale profitând de buna credință a persoanelor care-l utilizează, într-o formă sau alta. Criminalitatea informatică cunoaște o rată foarte rapidă de dezvoltare și diversificare, ajungând, prin anumite strategii utilizate de atacatori, să creeze chiar și victime care au cunoștințe în utilizarea mediului online. ,,Facem precizarea că toate aceste practici au ca scop sustragerea banilor ori a datelor personale pentru săvârșirea de infracțiuni (fraudă, furt de identitate, deschiderea de credite). De asemenea, recent, prin folosirea inteligenței artificiale, au apărut noi metode de înșelăciune. Inteligența artificială a evoluat enorm în ultimii ani, permițând crearea de videoclipuri și imagini realiste. În prezent, aceste tehnologii sunt folosite în principal pentru divertisment, însă un aspect negativ îl reprezintă faptul că acestea sunt utilizate ca un instrument de inducere în eroare a oamenilor, cu scopul de a obține câștiguri financiare nelegale. Videoclipurile false create cu inteligența artificială, numite deepfake-uri și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele de socializare”, se mai precizează în comunicatul IPJ Gorj. ,,Trading scam” reprezintă un mod de operare utilizat de către autori, prin care determină în mod fraudulos persoanele vătămate să realizeze investiții prin intermediul unor platforme de tranzacționare online, unde cei care comit astfel de fapte oferă tranzacții pe piața valutară sau piața criptomonedelor.
Fraudele privind investițiile
O categorie aparte de înșelăciuni care sunt comise prin intermediul mediului online, cu prejudicii ridicate, este reprezentată de fraudele privind falsele oferte de investiții. În aceste situații, persoanele vătămate dau curs unor anunțuri sau reclame privind metode de îmbogățire în timp record, apărute pe diverse platforme de socializare sau alte resurse online. De exemplu, mesajele sau anunțurile pot promova investiții în afaceri, acțiuni la bursa de valori sau companii, de renume, criptomonede, NFT-uri sau orice alte tipuri de investiții. Acestea pot fi prezentate sub forma unor oferte de îmbogățire rapidă sau sub forma unor produse sau servicii exclusiviste, disponibile pentru o perioadă limitată de timp. După furnizarea datelor de contact, persoanele vătămate sunt contactate telefonic de persoane necunoscute, care se recomandă specialiști în domeniu. Autorii, după discuții repetate, reușesc, de obicei, să convingă victimele să inițieze transferuri, fiindu-le prezentate, în mod fals, avantajele și siguranța procesului, dar și sumele la care pot ajunge dacă continuă să investească. În unele situații, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite (telefon, tabletă, laptop) aplicații de tip remote desktop (control de la distanță), prin care aceștia capătă control asupra datelor din dispozitive.
L.F.
