Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu a fost pentru câteva decenii un punct de întâlnire al vieții culturale locale și al multor generații. În ultimii ani, însă, aceeași clădire a devenit miza unui litigiu complex, în care s-au intersectat argumente despre natura juridică imobilului și buna-credință a Primăriei Municipiului Tg-Jiu, cea care a cumpărat clădirea, a făcut demersurile necesare pentru renovarea și reabilitarea acesteia, însă Compania Națională de Investiții este în imposibilitatea de a demara lucrările din cauza acestui litigiu. În 10 aprilie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă a decis trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în acest context o hotărâre a instanței care să clarifice definitiv statutul imobilului este așteptată săptămâna viitoare, pe 2 decembrie. Cu toate acestea, interesele care gravitează în jurul imobilului sunt mult prea mari, iar cu siguranță Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România va continua procesul, daca sentința îi va fi nefavorabilă, în defavoarea orașului Tg-Jiu. Trebuie spus, totuși, că încă din luna aprilie a acestui an, Compania Națională de Investiții a atribuit contractul, în valoare de 33,8 milioane de lei, pentru proiectare, dirigenție de șantier și execuția lucrărilor de reabilitare și modernizare a Casei de Cultură, acesta fiind câștigat de o asociere de șapte firme, însă, până la finalizarea litigiului lucrările nu pot începe.
Primii cinci ani pierduți în instanțe…prima rejudecare
Pe 15 mai 2018, chiar a doua zi după ce Primăria Municipiului Tg-Jiu a cumpărat Casa de Cultură, în urma unei licitații organizate de lichidatorul judiciar, a fost inițiată o acțiune înregistrată la Judecătoria Târgu Jiu de Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR), care a solicitat constatarea nulității protocolului din 7 februarie 1996 prin care Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere (UJSL) Gorj ar fi transferat dreptul de proprietate asupra imobilului către Fundația Casa de Cultură a Sindicatelor Târgu Jiu.
O lună mai târziu, pe 26 iunie, reclamanta, adică ANCCSR și-a modificat acțiunea pentru a include constatarea nulității procesului-verbal de licitație nr. 2194/14.05.2018 prin care Casa de Cultură fusese adjudecată de Primăria Tg-Jiu la prețul de 3,8 milioane de lei, și introducerea în cauză a Unității Administrativ Teritoriale Municipiului Tg-Jiu ca adjudecatar, precum și predarea posesiei imobilului.
Ulterior, pe 21 februarie 2019 a intervenit o nouă modificare prin care ANCCSR a solicitat, totodată, constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4477/29.11.2018, încheiat în procedura insolvenței, urmare a licitației prin care Primăria Tg-Jiu cumpărase Casa de Cultură.
În aceeași zi, Judecătoria Târgu Jiu, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Gorj pentru judecarea dosarului.
În noiembrie 2019, Curtea de Apel Craiova a dispus strămutarea cauzei de la Tribunalul Gorj la Tribunalul Olt, iar ulterior a fost introdusă în cauză, ca terț intervenient forțat, Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere (UJSL) Gorj.
ANCCSR a susținut în fața instanțelor, pentru că procesul s-a plimbat pe la Tribunalul Olt, Curtea de Apel Craiova și, în final ÎCCJ, că protocolul din 1996 nu poate fi calificat ca donație fără respectarea formei autentice cerute de lege, invocând un principiu de drept, dar și incapacitatea UJSL Gorj de a efectua o liberalitate ce ar diminua patrimoniul sindical. ANCCSR a cerut, în esență, anularea protocolului și repunerea părților în situația anterioară.
Fundația Casa de Cultură a Sindicatelor Târgu Jiu a apărat validitatea protocolului, iar Municipiul Târgu Jiu a invocat calitatea de terț de bună-credință, arătând că a dobândit imobilul în cadrul procedurii de insolvență și că a depus la dosar hotărâri ale consiliului local care privesc investițiile ce urmează a fi realizate asupra clădirii.
Pe 13 ianuarie 2021, Tribunal Olt a admis excepția inadmisibilității cererii de constatare a nulității procesului-verbal de licitație nr. 2194/14.05.2018 și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 4477/29.11.2018, și a respins cererea ca inadmisibilă. Practic, a statuat că UAT Municipiul Tg-Jiu este proprietara clădirii.
Apelul declarat împotriva acestei soluții a fost respins la data de 7 octombrie 2021 de către Curtea de Apel Craiova, numai că ANCCSR a declarat recurs la instanța supremă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul, în iunie 2023, a casat hotărârea și a trimis cauza spre rejudecare Curții de Apel Craiova, indicând instanței de apel să analizeze, cu prioritate, natura juridică a protocolului din 7 februarie 1996 și, subsecvent, validitatea titlurilor de proprietate și buna-credință a terțului dobânditor, Municipiul Tg-Jiu.
Al doilea ciclu procesual…alți doi ani pierduți în instanțe
Instanțele de fond și de apel au analizat titlurile de proprietate, probele depuse și efectele publicității imobiliare, iar în al doilea ciclu procesual Curtea de Apel Craiova a reținut, printr-o decizie de anul trecut, că protocolul poate fi interpretat ca donație și a respins apelul ANCCSR. Practic, Casa de Cultură a ajuns la fundația cu același nume, aflată în insolvență, iar licitația în cadrul căreia s-a adjudecat imobilul era una validă. Concret, pe 26 martie 2024, Curtea de Apel Craiova respinge apelul ca nefondat, pentru a doua oară, respinge excepția lipsei de interes invocată de Fundația Casa de Cultură a Sindicatelor Târgu-Jiu, și obligă apelanta-reclamantă ANCCSR la plata sumei de 18.883 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Înalta Curte prelungește agonia
Hotărârea Curții de Apel Craiova a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în luna aprilie a acestui an, a decis să admită, din nou, recursul declarat de Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR), a casat în parte decizia Curții de Apel Craiova și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași curți de apel.
Curtea supremă a constatat că instanța de apel nu a analizat în mod suficient și motivat problema formei autentice a protocolului din 7 februarie 1996, prin care UJSL Gorj a donat clădirea Casei de Cultură Fundației Casa de Cultură a Sindicatelor Târgu Jiu, omisiune care a afectat întregul raționament al instanței de apel privind natura juridică a actului și, subsecvent, concluziile referitoare la nulitate și buna-credință a terțului dobânditor, Primăria Municipiului Tg-Jiu.
Astfel, rejudecarea apelului a pornit de la stabilirea naturii protocolului, cu analiza expresă a argumentelor privind lipsa formei autentice; în consecință, soluțiile instanței de apel privind nulitatea protocolului și buna-credință a Municipiului Târgu Jiu rămân supuse reexaminării în lumina indicațiilor date de Înalta Curte.
Ce au decis judecătorii
Hotărârea ÎCCJ consemnează că Municipiul Târgu Jiu a intervenit în proces ca adjudecatar al imobilului și a depus la dosar un set de înscrisuri reprezentând hotărâri ale consiliului local, probe pe care le-a invocat în scop probatoriu pentru a demonstra intenția și planurile de investiție asupra imobilului. Înalta Curte nu a dispus anularea calității de terț a Municipiului Târgu Jiu, însă, pentru că a casat în parte decizia Curții de Apel pe motiv procedural legat de analiza formei donației, aspectele privind buna-credință și efectele transferului urmează a fi reexaminate de instanța de apel, în lumina clarificărilor cerute de instanța supremă.
Verdictul, peste o săptămână
Procesul se judecă la Curtea de Apel Craiova de pe 7 octombrie, iar judecătorii au amânat, săptămâna trecută, pronunțarea în această cauză pentru data de 2 decembrie. Soluția judecătorilor poate confirma sau răsturna concluziile anterioare privind titlul de proprietate pentru Casa de Cultură. Mai clar, judecătorii vor analiza explicit și motiva problema formei autentice a protocolului din 7 februarie 1996, pentru ca orice concluzie privind natura actului, nulitatea acestuia și buna-credință a Primăriei Municipiului Tg-Jiu să se sprijine pe o motivare completă. În termeni practici, Municipiul Târgu Jiu rămâne în dosar ca adjudecatar care a depus hotărâri ale consiliului local privind investițiile, dar statutul definitiv al proprietății și efectele juridice ale vânzării în insolvență vor fi decise săptămâna viitoare, când instanța de apel va trebui să țină seamă de indicațiile clare ale Înaltei Curți.
Și nu e gata…
Cu siguranță, procesul e departe de un verdict final, pentru că, în cazul unei soluții defavorabile, Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România o va ataca, din nou la ÎCCJ. Așa că, un termen optimist pentru o decizie definitivă ar fi, cel mai probabil, toamna anului viitor.
Anul viitor se împlinesc opt ani de când acest litigiu se află pe rolul instanțelor de judecată, timp în care clădirea Casei de Cultură din Tg-Jiu a ajuns într-o stare avansată de degradare.
În luna aprilie a acestui an, Compania Națională de Investiții a finalizat procedura de licitație și a atribuit contractul pentru proiectare, dirigenție de șantier și execuția lucrărilor de reabilitare și modernizare a Casei de Cultură din Tg-Jiu. Valoarea contractului este de 33.870.000 de lei (aprox. 6,8 milioane de euro) și a fost câștigat de o asociere de șapte firme. Însă, până la finalizarea litigiului lucrările nu pot începe, așa că imobilul emblematic pentru orașul Tg-Jiu rămâne, deocamdată, o ruină.
Claudiu Matei
