Motto:
,,Odată o carte scrisă,
nu produce imunitate la scris.
Te vei îmbolnăvi de microbul
Cărții următoare.
Și tot așa…
Ca o veșnică stare de gripă,
Cu un milion de rădăcini
De microbi.”
Marin Sorescu- „Bolnav de carte”
Deunăzi, stăpânit de o plăcută surprindere, am primit de la preacunoscutul, preaiubitul și distinsul om de cultură, o personalitate cu multiple calități, economist doctor, Victor Troacă, cartea „Pe firul vieții”- o incursiune autobiografică, ediție revizuită și adăugită, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2025. Ajuns la vârsta de 65 de ani, dr. Victor Troacă a dovedit că „Măsura vieții omului nu stă în lungimea anilor, ci în buna ei întrebuințare” (Plutarh), iar ,,Timpul este bunul cel mai ieftin în viață și totuși singurul lucru pe care nu-l poți cumpăra” (Edison). Pentru domnia-sa, viața nu a fost și nu este contabilizată în ani, ci în fapte, în cele peste 80 de cărți date publicității.
Ca cititor, după un tur de forță prin această impunătoare carte, plină de învățăminte pentru toate vârstele, dar mai ales pentru tânăra generație dependentă de tehnologia revoluției informatice, cea de-a doua după invenția tiparului de Gutenberg, am rămas profund mișcat, emoționat, uluit de o viață trăită cu asemenea intensitate, încât a fost transformată în obișnuință. Membrii acestei familii nu au trăit zile, au trăit cu adevărat vieți. Au învățat de la părinți că munca este întâia condiție a vieții.
Secvențial, această măreață carte este structurată în 10 capitole. Primul reprezintă un succint „Profil autobiografic”. Victor Troacă a apărut în viață la 28 septembrie 1859, într-o familie modestă, cu părinții săi, Tata Victor și Mama Lelica, oameni simpli, dar bogați caracterial, sufletește, harnici și păstrători de datini străvechi, venite din veac și transmise din tată în fiu. Victor era cel mai mare dintre cei opt frați, patru băieți și patru fete, toți obișnuiți cu munca din pruncie și trăitori în armonie cu natura mirifică, de un pitoresc aparte, din Gorjul vestic submontan, o zonă de șes, deal și munte, respectiv în Motru Sec din comuna Padeș, locuri încărcate de atâta istorie. Copil fiind, își ajută familia și bunicii în activități gospodărești, la păzitul animalelor, cositul și adunatul fânului, la paza și băcia oilor la stână etc. Până la vârsta de 7 ani, din primăvară și până în toamnă locuiește cu familia la Conacul de la Cerna Sat, de ,,după Stei”, sau la cel din culmea Cernei. Așadar, înainte de a învăța buchea cărții, a învățat „să citească” în Marea Carte a Naturii. Elev al Școlii Generale din Motru Sec, cititul cărților devine marea pasiune a lui Victor, culege folclor sub îndrumarea profesorului Nicolae Argintaru, participă la olimpiade, scrie la Gazeta de perete a școlii, iar, într-o agendă înregistrează toate activitățile zilnice, pe care o descoperă peste ani, în casa părintească, și ia decizia să o publice în cartea „Anotimpurile copilăriei. Jurnalul anului 1973”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2018. Fiind elev al Liceului Economic și de Drept Administrativ din Târgu Jiu, se produce debutul publicistic în revista „Ecou” a liceului, fiind și redactor, începe să scrie versuri sub îndrumarea profesorului Iancu Popescu, participă la olimpiadele școlare și la sesiunile elevilor de prezentare a unor referate pe teme științifice. Student al Academiei de Științe Economice, București, Facultatea Finanțe-Contabilitate, se implică în proiecte ale Asociației Studenților și, sub îndrumarea profesorilor, se inițiază în cercetarea științifică. De aici și concluzia: germenii activității sale ulterioare de cercetător, scriitor, jurnalist și publicist, se regăsesc pe parcursul său de școlar, de licean și de student.
Nu trebuie să dăm uitării că Victor Troacă, după terminarea clasei a patra și până la absolvirea Academiei de Științe Economice, în 1983, pe timpul vacanțelor de vară, pentru a veni în sprijinul financiar al familiei, lucrează ca zilier la Ocolul Silvic, la Sectorul Motru Sec al Întreprinderii de Exploatare a Lemnului, iar în timpul studenției, și la Întreprinderea Județeană de Construcții Montaj din Târgu Jiu. Acest prim capitol se continuă cu studii postuniversitare, doctorale și de cercetare științifică, cu activitatea profesioanală, didactică și scriitoricească. Victor Troacă este fondator al revistei „Spicon” și membru al unor fundații, societăți științifice și culturale.
Capitolul al doilea se deschide cu enumerarea unor volume, antologii și dicționare, însoțite de fișe bibliografice, cu descriere după autor, în care sunt consemnate date biografice și scrieri ale cercetătorului, scriitorului, documentaristului și publicistului dr. Victor Troacă, de asemenea, sunt incluse „Prefața” la volumul „Motru Sec, studiu istoric și etnografic”, autor Vasile Marinoiu, și „Postfața” la volumul ”Anotimpurile copilăriei. Jurnalul anului 1973”, autor Florian Văideanu.
Capitolul al treilea cuprinde articole publicate în presă despre activitatea profesională, didactică, scriitoricească și cea în folosul comunității, scrise de jurnaliști, scriitori și oameni de cultură.
Trei interviuri luate doctorului Victor Troacă, director al Sucursalei Gorj a BRD, Grupe Societe Generale, de către jurnaliști: Mariana Medrega, „Timpul”, 2001; Marius Berechete, „Gorjeanul”, din 23 decembrie 2005 și Ion Șoldea, „Gorjeanul”, din 15-16 iulie 2006, fac obiectul capitolului al patrulea.
Referințe despre activitatea științifică, didactică și de cercetare le întâlnim în capitolul al cincilea. Pentru vasta sa activitate: profesională, didactică, de cercetare, scriitoricească și de voluntariat, a primit drept recunoaștere numeroase premii, diplome, distincții și înscrisuri consemnate în al șaselea capitol. În al șaptelea capitol, autorul reține participarea doctorului Victor Troacă la evenimente familiale, profesionale, culturale, literare și de voluntariat, prezentate în imagini fotografice.
Capitolul al optulea are ca titlu „Despre familie”. Prezentate in extenso, facem cunoștință cu familiile descendenților rezultați din căsătoria celor doi părinți, Victor și Lelica. Mai întâi, autorul își prezintă propria-i familie. Victor Troacă a terminat Facultatea de Finanțe cu media 9,80, iar lucrarea de licență a fost evaluată cu nota maximă. În baza mediei finale, a primit repartiție la Târgu Jiu pe postul de inspector economic la Banca de Investiții, Sucursala Județeană Gorj. Se împlinea o dorință, aceea de a fi aproape de meleagurile natale care i-au legănat copilăria. În timpul studiilor o cunoște pe viitoarea sa soție, o bucureșteancă, pe care olteanul isteț reușește să o gorjenizeze. Din căsătorie au rezultat doi băieți, Victor- Adrian și Ion-Mihai, ambii titrați, căsătoriți și se află la casele lor, primul în București, și secundul în Târgu Jiu. Familii fericite. În ton cu linia genealogică, în continuare, autorul ne aduce la cunoștință date biografice despre părinții săi, despre familiile celorlați frați, apoi continuă cu prezentarea ascendenților, adică a bunicilor și se încheie cu tradiția nășiei în familie.
Observăm că se perpetuează în familii antroponimul „Victor”, de la tată la fiu, apoi la nepoți și chiar la steănepoți. Acest antroponim de origine latină, are legătură cu substantivul „victorie” sau cu adjectivul „victorios”. Victoria este zeița romană a victoriei, Victoria Augusti, identică cu zeița Nike a grecilor.
După lectura acestui capitol, am căzut pe gânduri… S-a dus vremea când, pentru țărani, acum pe cale de dispariție, copiii, cât de mulți, erau un dar al lui Dumnezeu. Ne-am mondializat și noi, când nașterea de copii poate fi programată. Descendenții celor doi părinți, Victor și Lelica, s-au oprit la cel mult doi copii. Am ajuns acolo că îți râde inima de bucurie când vezi o femeie însărcinată sau cu un copil în brațe. Din nefericire, ne paște gândul unei catastrofe antropologice. S-au schimbat vremurile, dar s-a schimbat și vremea. Nu mai sunt ierni cu zăpadă în belșug, s-au dus troienele de altădată când copilul Victor Troacă mergea prin nămeți până la brâu, au dispărut și săniile, și clopoțeii, și bucuria copiilor. S-a revoluționat mersul anotimpurilor, s-au schimbat și societățile, dar… să nu cădem în „uricioasa tristețe”, nostalgie!…
În cele treizeci de pagini ale capitolului al IX-lea, autorul prezintă cronologic, în ordinea succesiunii în timp, pe larg, „Repere biografice”: copilărie, studii, activitățile desfășurate ,,pe firul vieții”, evenimentele culturale la care a participat, nelipsind zecile de cărți care îi poartă semnătura.
Ultimul capitol are în prim-plan lansarea volumului „Pe firul vieții”, prima ediție, relatarea despre eveniment a jurnalistului Gigi Bușe, apoi „Anexele” care cuprind fotocopii de pe coperți ale cărților date publicității de Victor Troacă și o înșiruire a listelor cu tot ce a publicat autorul în timpul vieții sale.
După ce am parcurs da capo al fine această impresionantă carte, deopotrivă instructivă și educativă, am cugetat adânc asupra tipologiei acestei personalități omnilaterale și omniprezente în toate acțiunile culturale din Gorj, o personalitate de tip proteic, am constatat că sunt patru tipuri umane într-unul: Victor Troacă, teoreticianul, cercetătorul științific; Victor Troacă, economistul doctor, practicianul; Victor Troacă, omul estetic, preocupat de artă, scriitorul, jurnalistul și publicistul; Victor Troacă, omul activist social, preocupat permanent, prin voluntariat, de ajutorarea semenilor, a comunității. Chiar dacă riscăm să ne repetăm, toate aceste fațete ale unei personalități polivalente s-au prefigurat pe parcursul școlar, liceal și studențesc. A fost atras de cercetarea istoriei locale, materializată în cărțile: ”Motru Sec-studiu istoric și etnografic” și „Conacele motrișorenilor”. Cele 34 de cărți de specialitate sunt roadele cercetării unui doctor economist. Nu e posibilă o înșiruire ale acestor lucrări. Multe au ca titlu „Bazele contabilității”, altele „Contabilitatea Bancară” sau „Management financiar bancar”. Victor Troacă, doctorul economist, practicianul, a condus o bancă zeci de ani, preocupat de folosirea chibzuită a mijloacelor bănești. Ca director de bancă a acumulat multă experiență, în cei 36 de ani.
Activitatea scriitorului, jurnalistului și a publicistului Victor Troacă s-a concretizat prin apariția volumelor: „Motrișor- cântec de dor”, „La izvorul Motrului. Culegere de versuri , de ieri și de azi”, „Anotimpurile copilăriei. Jurnalul anului 1973”. A publicat articole, studii, cronici, recenzii în: „Gorjeanul”, „Spicon”, „Armonii culturale”, „Vertical”, „Luceafărul”, „Confluențe literare”. În „Anexe” se află listele cu publicațiile sale. Să nu uităm că dr. Victor Troacă este și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, din 2021.
În calitatea sa de activist social , având în vedere că „Doar viața ce-o trăim pentru alții este o viață ce merită trăită” (Albert Einstein), Victor Troacă s-a implicat în acțiuni de voluntariat. Ca membru al Clubului Rotary Târgu Jiu, din 14.04.2011, al cărui președinte a fost în anul rotarian 2016-2017, a activat intens în numeroase proiecte comunitare ale Clubului, din care reținem câteva: organizarea la Târgu Jiu a Turneului Internațional Stradivarius, susținut de renumitul violonist Alexandru Tomescu; „Rotary plantează”, „Cupa Rotary la schi-Rânca”, „Balul Rotary” și acordarea „Burselor Rotary”; „Festivalul Șase Continente”; „Caravana de consultații medicale”; oganizarea taberelor „Rayla” pentru tineri etc. A fost răsplătit cu cea mai înaltă distincție a Rotary Internațional „Paul Harris” (2019; 2020). A scris cărțile: „Rotary Club” Tîrgu Jiu. Două decenii de activitate (2001-2021) și „Mișcarea rotariană în județul Gorj”.
Este cazul să evidențiem și calitatea de cadru didactic, prezent în mai multe instituții de învățământ mediu și universitar la Târgu Jiu și București. Este membru fondator al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni, „Alexandru Doru Șerban”, Târgu Jiu, iar din 2011 devine un președinte deosebit de activ, în organizarea de evenimente culturale, scrie cronici literare, recenzii, având în atenție promovarea scriitorilor locali. A scris multe cărți prin care omagiază personalități ale culturii gorjene: scriitori, critici literari, jurnaliști, publiciști: Dumitru Doru Fometescu, Ion Trancău, Colonel Florea Pasăre, Ion Sanda. Multe cărți a scris despre Alexandru Doru Șerban, o personalitate culturală a Gorjului, plină de glorii, care, din păcate, s-a stins prea din vreme. În semn de respect, pentru nemurirea lui, Asociația îi poartă numele. L-am cunoscut îndeaproape după ce i-am făcut inspecția specială pentru prezentarea la examenul de definitivare în învățământ. A lăsat urme neșterse în cultura gorjeană. În semn de prețuire pentru tot ce a făcut și face pentru cultura gorjeană și pentru comunitate, Dr. Victor Troacă a fost deseori invitat la posturile de radio și televiziune locale și regionale. Prezența domniei-sale la emisiunea „Profesioniștii”, moderatoare Eugenia Vodă sau la „Campion la micul dejun”, moderatoare Daniela-Zeca Buzura, ar fi deosebit de benefică pentru telespectatorii de toate vârstele, dar mai ales pentru tinerii care au nevoie de modele. Aș sugera directorilor de școli și diriginților să-l invite pe domnul dr. economist Victor Troacă să le vorbească elevilor. Ar fi cea mai „bogată” oră de dirigenție. Domnia-sa ne-a creat impresia că se odihnește muncind, precum George Enescu, care era cinci într-unul: „În lumea muzicii, eu sunt cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist și profesor”.
Cât privește caracterul acestui distins om de cultură, se poate „citi” pe fața-i sau în graiul domniei-sale. Cap de afiș, considerăm noi, este bunătatea, bun de pus la rană, apoi onestitatea, aplecarea permanentă spre adevăr, dreptate și frumos, dragostea de viață și înșiruirea poate continua. A scris mult și cu mult suflet. Suntem convinşi că este şi un familist notoriu, în tripla calitate: soţ, tată şi bunic.
Rar am întâlnit persoane care să aibă un așa atașament față de satul care l-a adus pe lume, față de neamuri sau față de cetățenii satului Motru Sec. Credem că acest colț de rai al copilăriei sale nu l-ar da pentru nimic în lume. Rare sate să nască asemenea valori! De piatră am rămas când am aflat că dr. Victor Troacă nu este cetățean de oanoare al comunei Padeș!… Este grav, nu știm să ne prețuim valorile. După opinia noastră, de iure, dr. Victor Troacă este cetățean de onoare al Municipiului Târgu Jiu și al județului Gorj. Este unul dintre cei mai prolifici scriitori din Gorj. „Bolnav de carte”, așa cum sunt și alți confrați: Nicolae Dragoș, poet de talie națională, profesorul dr. Ion Popescu-Brădiceni și prof. dr. Zenovie Cârlugea, dr. Victor Troacă, autor a zeci de cărți, are pe masa de lucru apariția a încă trei cărți.
În concluzie, economist doctor Victor Troacă este un intelectual pluridotat, de prim rang, un reper de profesionalism şi moralitate, care contribuie din plin la propăşirea culturii gorjene.
Câtă dreptate avea André Malraux: „Valorile se nasc din suferință”! La fel Dostoievski: „Cea mai bună și mai sigură cale spre fericire este o bună și o intimă cunoaștere a suferinței”.
Din suferință s-a născut și această valoare numită dr. Victor Troacă, acum un om şi un familist fericit.
Vă iubim și vă prețuim cât timp Cerul ne va ține sub scutul său.
Constantin E. Ungureanu
