Ei, da, Alexandru Sfârlea a preluat informația că la Târgu Jiu există o Școală de Literatură.
O confirmasem într-un interviu apărut în vreo revistă culturală, literară și artistică, din care prietenul meu citează un pasaj. Da. Lucrurile exact așa stau. Au scris despre autorii din Târgu Jiu cei mai în vogă critici ai secolului XX, de la Nicolae Manolescu și până la Lazăr Popescu, ori de la Laurențiu Ulici și până la Zenovie Cârlugea. Absolut toți scriitorii „columniști” au fost premiați de către Uniunea Scriitorilor din România. În comparație cu Școala de la Târgoviște, Școala de la Târgu Jiu e mai viguroasă, mai variată în voci care își au personalitatea lor indiscutabilă.
Acești membri ai Școlii de Literatură de la Târgu Jiu au deja operă. Ba unii și-au și încheiat-o din tragicul motiv c-au plecat în esternitate. Alții și-au și antologat-o sau sunt pe cale de a-și face bilanțul. Cele mai importante reviste din România i-au publicat. Ba unii dintre noi conducem reviste literare, avem edituri proprii și pledăm, de neclintit, pentru statutul acestei noi școli de literatură, instituită de Titu Rădoi, Gheorghe Grigurcu și mai ales de mine în două masive apariții editoriale: „Cenaclul Columna” Școala de Literatură de la Târgu Jiu. Generația columnistă după cinci decenii” (2015) și „Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale. O istorie transmodernistă a literaturii române contemporane” (2023).
Târgu-Jiu are deci scriitori totali. I-aș remarca pe Nicolae Dragoș, Ion Cepoi, Gheorghe Grigurcu, Lazăr Popescu, Mircea Bârsilă, Nicolae Diaconu, Zenovie Cârlugea, George Drăghescu, Grigore Lupescu, Mihaela Sanda Popescu, Ștefan Melancu, Ion Hirghiduș, Ionel Bușe, Andrei Novac, Valentin Tașcu, Ion Pecie, Florian Saioc, Ion Cănăvoiu, Marius Marian Șolea, Gheorghe Nichifor, Sabin Velican, Sorin Popescu, Ion Mocioi, Ion Sanda, Dan Gr. Pupăză, Victor Troacă ș.a.
Poeții remarcabili pe care acest ținut al Jiului de Sus și al lui Litovoi i-a dat sunt deja modele pentru alții mai tineri. Unii s-au grăbit să se instaleze în paradigma Scripturilor Reîntemeietoare de legende, de poeme, inubliabile, de confesiuni de credință, de programe-manifest in nuce ca de pildă Artur Bădița, Tudor Voinea, Victor Barbu, Gelu Birău, Alex Gregora, Al. Doru Șerban, Zoia Elena Deju, Adrian Frățilă, Viorel Gârbaciu, Spiridon Popescu, Romeo Ionescu, Romulus Iulian Olariu, Vasile Ponea, Marius Olaru, Vasile Sichitiu, Viorel Surdoiu, Dumitru Tâlvescu, Mircea Tutunaru, Radu Cârstoiu, Roxana Lupescu, D.V. Fometescu ș.a.
Dar aici la Târgu Jiu s-au afirmat și prozatori de înalt nivel narativ, cu o cultură solidă, cu o estetică individualizată, cu o percepție a realului pe cele mai surprinzătoare paliere de expresivitate și de inteligență. Să-i amintesc pe Titu Rădoi, Aurel Antonie, Cristian George Brebenel, Sergiu Cosciud, Miron Dobroiu, Mircea Liviu Goga, Lazăr Popescu, Silviu Doinaș Popescu, Vlad A. Popescu, Marius Iorga, Tiberius Velican, Mihaela Mirea, Marius Iorga.
Ba și dramaturgii și-au spus cuvântul ca de exemplu Cristian George Brebenel, Valeriu Butulescu, Lazăr Popescu, Emil Paraschivoiu, Gheorghe Cârstoiu ș.a.
Am izbutit să facem cronică literară, exegeză, cercetare cu doctorate cinstite, istorie literară, eseu, studii transdisciplinare, cu Gheorghe Grigurcu, în frunte câțiva de notorietate națională: Vasile Vasiescu, Lazăr Popescu, Elena roată, Zenovie Cârlugea, eu însumi (Ion Popescu Brădiceni), Mircea Tutunaru, Silviu Doinaș Popescu, Constantin Șișiroi, Ion Trancău, Ionuț Viorel Bordeiași.
Tot la Târgu Jiu, Zenovie Cârlugea a „inventat” revista Portal Măiastra, iar Doru Strâmbulescu „Confesiuni” (ambele reviste ale Uniunii Scriitorilor din România). Eu conduc, ca director, „Miracol de Brădiceni” și „Antemeridian and Postmeridian”, George Drăghescu scoate „Ceașca de cafea”, la Centrul Județean al Creației Gorj „Crinul satelor”, Vasile Ponea: „Caietele Columna”. Să nu uit să specific un aspect fundamental: magistrul Gheorghe Grigurcu a lansat la apă revista „Columna”, iar în prezent Vasile Vasiescu a reînviat un brand pe nedrept uitat „Gazeta Gorjului” (primele nouă numere sunt de-a dreptul excepționale – n.n., I.P.B.)
Târgu Jiul are și teatru profesionist: Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”. Și un ansamblu muzical folcloric național (și de dans popular – n.n. I.P.B.) „Doina Gorjului”. Iar recent trilogia monumentală și arhitecturală în aer liber de la Târgu Jiu a uriașului sculptor Constantin Brâncuși a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO. Deci când am statuat o Școală de Literatură la Târgu Jiu m-am gândit și la moștenirea noastră fabuloasă.
Ca să comunic și faptul că tot la noi acasă funcționează încă Universitatea „Constantin Brâncuși” (unde și eu am fost profesor între anii 2000-2022 – n.m., IPB).
În plus pe Aleea cu personalități întâlnim zilnic numele unor Alexandru Ștefulescu, Elvira Godeanu, Ștefan Georgescu-Gorjan, Dincă Schileru, Ecaterina Teodoroiu, Tudor Vladimirescu, Tudor Arghezi, Constantin Brâncuși, Pompiliu Marcea, Sergiu Nicolaescu, Victor Daimaca, George Uscătescu, Iosif Keber, Nicolae Hasnaș, Iulius Doppelreiter, Arethia Tătărescu.
Citadela Târgu Jiului merită o soartă mai bună!
Măcar și pentru trecutul ei glorios. Măcar și pentru gloria artiștilor plastici (pictori, sculptori, arhitecți), pentru muzicienii de prestigiu ca Mircea Suchici și Florin Berculescu, Mihaela Sanda Marinescu (Popescu).
Seria artiștilor plastici (sculptori, pictori, plasticieni, graficieni) începe cu Constantin Brâncuși și se continuă cu Mihai Țopescu (premiat de Academia Română), Valer Neag (un clasic al generației optzeciste), Gheorghe Plăveți, Paul Popescu, Florin Isuf, Vasile Fuiorea, Armand Landt, Florin Hutium, A.I. Șuță, Grigore Haidău, Iosif Keber, Mariana Frătița ș.a. Istoricii (g)locali, cu opera lor, au contribuit la diversificarea peisajului cultural-științific. Dintre ei, aș reține pe Gheorghe Nichifor, Teodor Voicu, Cornel Șomâcu, Grigore Pupăză, Grigore Smeu, Vasile Marinoiu, Albinel Firescu, Dumitru Hortopan, Gheorghe Gorun, Ionuț Viorel Bordeiași ș.a.
Oricum, Târgu Jiul are generații succesive de intelectuali, artiști, scriitori, cercetători, actori, poeți, umoriști, dar și epigramiști cu condei scânteietor precum: Grig M. Dobreanu, D.M. Lungescu, Grigore Tunșanu ș.a.
Prof. univ. dr. Ion Popescu Brădiceni, Scriitor și ziarist, doctor în filologie
