Măsurile de austeritate din educație își arată deja efectele în teritoriu. În județul Gorj, 53 de profesori intră în restrângere de activitate din anul școlar 2026-2027. Pentru mulți dintre ei, asta înseamnă drumuri între școli aflate la zeci de kilometri distanță sau chiar pierderea catedrei.
Inspectoratul Școlar Județean Gorj a publicat lista cadrelor didactice și a posturilor/catedrelor care se restrâng în anul școlar 2026-2027. Până pe 4 martie, profesorii vizați au avut termen să depună cereri și documente pentru completarea normei didactice, conform metodologiei-cadru de mobilitate, au anunțat reprezentanții instituției.
Restrângerea de activitate apare atunci când norma didactică nu mai poate fi asigurată integral într-o unitate de învățământ. În practică, asta înseamnă că profesorii sunt obligați să își completeze orele în alte școli sau riscă să rămână fără post. Surse din sistem avertizează că există cazuri în care cadrele didactice ar putea să nu mai găsească suficiente ore nici la completare.
Urban și rural, lovite deopotrivă
Fenomenul nu mai este limitat la satele depopulate. Deși în mediul rural scăderea populației școlare este mai accentuată, nici orașele nu sunt ocolite. Reorganizarea claselor și reducerea planurilor de școlarizare au dus la diminuarea orelor pentru mai multe discipline.
Sunt afectate școli din Târgu Jiu, Motru, Rovinari, Tismana, Bumbești-Jiu, Țicleni, dar și din localități precum Bolboși, Bustuchin, Crușeț, Stoina, Negomir, Telești, Aninoasa, Țânțăreni, Runcu, Jupânești, Prigoria, Dănciulești, Telești, Bărbătești, Hurezani, Văgiulești, Turcinești, Arcani, Țânțăreni sau Samarinești.
Cele mai multe posturi restrânse sunt de educatoare și învățătoare, însă lista include și profesori de matematică, limba română, limba engleză, limba franceză, educație fizică și sport, religie, istorie, geografie, mecanică sau Tehnologia Informației.
În spatele cifrelor se află un cumul de factori: creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore, reducerea numărului de elevi, comasarea claselor, nerealizarea planului de școlarizare, desființarea unor structuri educaționale și ajustări organizatorice impuse de realitățile bugetare.
Ce înseamnă noile norme didactice
Măsurile vin în contextul schimbărilor legislative promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care aduc prima creștere a normei didactice din 1995 până în prezent.
Noile reglementări prevăd: învățătorii și profesorii de primar rămân la „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână; profesorii de gimnaziu și liceu ajung la 20 de ore pe săptămână (cu licență), față de 18 cât era norma tradițională; cadrele cu gradul didactic I sau titlul de profesor emerit care fac mentorat rămân la 18 ore; profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori pot ajunge la 26 de ore pe săptămână, iar în învățământul special, norma este de 18 ore pentru predare și terapii specifice.
Impactul se vede deja în sistem. Potrivit datelor transmise de Ministerul Educației și Cercetării, aproape 370 de profesori au demisionat în primele două module ale anului școlar 2025-2026, invocând efectele Legii nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”.
Sindicatele din educație avertizează că situația s-ar putea agrava. Estimările acestora arată că, din anul școlar viitor, aproximativ 2.000 de posturi ar putea dispărea doar ca urmare a reducerii numărului de clase și grupe, prin creșterea numărului de elevi la clasă. Liderii sindicali atrag atenția că, în lipsa unor corecții din partea Guvernului, în aprilie 2026 ar putea fi declanșat un referendum pentru grevă generală.
I.I.
