Evadatul din Scriitopia – Motrul – o cetate cultural(-literară) vie și durabilă

168

Pe 8 mai 2025, Casa de cultură a Municipiului Motru a găzduit un eveniment deosebit, original, constructiv și optimist. Deci și la Motru se face cultură, literatură, artă, cercetare, dialog interjudețean, în stil mare.
S-au lansat reviste, cărți, a avut loc Concursul interjudețean de poezie „Nicolae Dragoș” care a ajuns la a VII-a ediție. I-am văzut umăr la umăr pe reputații scriitori Nicolae Dragoș și Zenovie Cârlugea, premiindu-i pe laureați cu cărți și plicuri cu bani oferite cu generozitate de Primăria și Consiliul Municipal Motru. Invitaților de onoare li s-au înmânat diplome de apreciere și medalii aniversare de către Daniel Popescu, director al casei de Cultură Motru dar totodată și al revistei „Ad Mutrium”.
Atmosfera, relaxată, a coincis cu starea de bine a unei normalități ce și-a revendicat cuvenitul drept la confluența dintre spirit și gustul estetico-artistic, dintre frumusețe sufletească și conservarea unui patrimoniu sacrificial.
Însă mai ales aș sublinia organizarea de înaltă ținută a unui eveniment realmente remarcabil la care eu am venit ca reporter al „Gorjeanului”, dar și în calitatea-mi de scriitor profesionist, din această postură transmițând salutul Filialei Alba – Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România și al Revistei „Discobolul” (care a ajuns la anul XXVIII și la nr. 325-326-327 (ianuarie – februarie – martie și are 300 de pagini). Revista „Ad Mutrium” a ajuns și ea la anul IX, iar pe 9 mai s-a lansat nr. 1/2025, are 114 pagini, deci e și ea destul de cuprinzătoare, consistentă, cu un sumar armonios rotunjit, inteligent, diversificat tematic și arătând ca o revistă de lux, multicolor și vădind o gândire manageriată judicioasă, consecventă, cu o grafică de excepție, cu fotografii clare, luminoase, antichicioase; revista evită provincializarea și căderea în derizoriu, dimpotrivă, concepută cu deschidere la adevăratele valori creatoare, își menține prezența în viața cetății motrene și circumscrierea între revistele de elită ale Gorjului (alături de „Gazeta Gorjului”, „Serile la Brădiceni”, „Portal Măiastra”, „Crinul satelor”).
În jurul mesei rotunde, arthuriene s-au strâns peste 50 de participanți. Am identificat între ei întâi pe scriitorii (membri și nemembri ai USR) Viorel Mirea, Ion Elena, George Drăghescu, Ionuț Viorel Bordeiași, Mircea Pospai, Zoe Elena Deju, Ana Ionele, Ion Sabin Cerna, Nicoleta Katalina Pauliș, Felicia Bejenaru, Florin Preda Dochinoiu, Cruceru Valerian, Dorian Gabriel Pauliș, Mircea Tutunaru.
Și au lansat cărțile lor de poezie și de proză cărturărească Nicolae Dragoș, Ana Ionele, Carmen Dora Steinhagen, Mircea Tutunaru, Zenovie Cârlugea, Dan Șalapa, Ion Sabin Cerna. Despre ele voi scrie cât de curând cronicile literare cuvenite.
O mențiune specială pentru cartea „Din regiunea frumosului” a lui Mircea Tutunaru, pentru cartea lui Ion Sabin Cerna „Punți peste tăceri” CARE AU APĂRUT SUB EGIDA CELEBREI COLECȚII „Serile la Brădiceni” la Editura Napoca Star din Cluj Napoca a prietenului meu; scriitor el însuși de anvergură națională, Dinu Virgil Ureche.
Cu aceeași bucurie aduc un elogiu similar pentru încă două volume: „Amurgul pietrelor albe” de Ana Ionele (de poezie) și „Popasuri pe Valea Motrului” (volumul I): Motru/Glogova de Mircea Tutunaru, și acestea două apărute în distinsa colecție „Serile la Brădiceni” însă, de data aceasta, la editura Pim, de la Iași.
Ion Popescu Brădiceni
Scriitor, gazetar

P.S. Subliniez, în plus, calda ospeție, respectul desăvârșit pentru ritualizarea unei întâmplări culturale și literare, într-o citadelă a minerilor.
Apreciez solidaritatea unor asemenea oameni cu ideea și fapta înainte de toate. Apreciez tăria lor sufletească de a lupta pentru o cauză care pe alocuri pare pierdută, de a se încrede în litera tipărită, de a cinsti „boierește” o „armată de scriitori și artiști plastici” care face cinste Motrului, pe care s-ar putea grefa o competitivă școală de literatură care să dialogheze într-o egalitate salutară cu „Școala de Literatură de la Târgu Jiu” – concept inventat și consacrat de mine din anul 2000 încoace pe tot teritoriul României.
(I.P.B.)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.