Aproape o zecime dintre nașterile înregistrate în România, provin de la fete cu vârste între 15 și 19 ani, iar 601 dintre mame aveau sub 15 ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate de Salvați Copiii România și aferente anului 2024. Organizația atrage atenția că 23 de fete mai mici de 15 ani sunt deja la al doilea copil, iar o adolescentă sub 15 ani a născut al treilea copil anul trecut. În total, din cele 143.637 de nașteri înregistrate în 2024, 13.018 au fost la mame cu vârste între 15 și 19 ani.
La grupele de vârstă sub 15 ani şi 15 – 19 ani, pe primele locuri se situează judeţele Mureş (813 mame), Braşov (657), Dolj (568), Bihor (567) şi Constanţa (541). Municipiul Bucureşti se află pe locul al 14-lea, cu 351 de naşteri provenind de la mame cu vârsta sub 19 ani. La polul opus, judeţele cu cele mai puţine naşteri din mame adolescente sunt Gorj (127), Tulcea (130) şi Mehedinţi (145).
Cu toate acestea, fenomenul este prezent și în Gorj. Potrivit datelor prezentate de DGASPC Gorj, în anul 2024 au intrat în atenția instituției 26 de mame minore: patru în vârstă de 14 ani, patru de 15 ani, opt de 16 ani și zece de 17 ani. În 2025, numărul a scăzut la 24 de cazuri – două fete de 14 ani, patru de 15 ani, șapte de 16 ani și 11 de 17 ani. În 2026, până în prezent, trei adolescente au devenit mame și au fost preluate în monitorizare de DGASPC Gorj. Cea mai mică dintre ele are doar 13 ani, iar celelalte două au 15 ani.
Reprezentanții DGASPC Gorj precizează că toate mamele minore din județ își cresc copiii în familie și sunt monitorizate de autoritățile locale, care transmit rapoarte semestriale către instituție, timp de un an. De asemenea, în 2025 și în 2026, până în acest moment, nu a fost înregistrat niciun caz de abandon al nou-născuților, proveniți din mame minore, în spitalele din județ. Conform Hotărârii de Guvern nr. 1103/2014, unitățile sanitare au obligația de a anunța DGASPC și autoritatea tutelară în cazul copiilor aflați în risc de părăsire.
La nivel național, reprezentanții Salvați Copiii susțin că fenomenul maternității la vârste fragede reflectă „consecințele directe ale unui sistem legislativ care a eșuat să protejeze copiii prin educație”. Organizația solicită o reformă a cadrului legal privind protecția și promovarea drepturilor copilului și a legislației din învățământ, arătând că actualele prevederi din Legea 272/2004 condiționează educația pentru sănătate, inclusiv cea sexuală, de acordul scris al părinților și o introduc abia din clasa a VIII-a. Potrivit organizației, aproape toate sarcinile în rândul minorilor sunt neplanificate și trăite traumatic de adolescente. Specialiștii subliniază că accesul la informații corecte, servicii socio-medicale și programe de prevenție poate reduce semnificativ fenomenul, mai ales în comunitățile vulnerabile, unde sărăcia și dependența de asistență socială perpetuează un cerc al subdezvoltării.
Autoritățile și organizațiile neguvernamentale atrag atenția că prevenția, educația timpurie și sprijinul constant acordat adolescentelor rămân esențiale pentru limitarea acestui fenomen și pentru protejarea drepturilor copiilor.
Izabella Molnar
