Mii de oameni au venit în cele două zile ale ediției din acest an ale Festivalului RomânIA Autentică, desfășurat la Hobița, în apropierea Casei Memoriale Constantin Brâncuși. Drumul de la Târgu Jiu spre satul marelui sculptor s-a aglomerat constant pe traseul care include și zona Brădiceni, mulți dintre participanți preferând să facă un ocol pe aici, pentru a nu fi nevoiți să aștepte la semafoarele instalate pe șantierele dintre Bârsești și Runcu. Dar odată ajunși la Hobița, oamenii au uitat de toate grijile și au intrat în atmosfera tradițională creată cu mult efort de către organizatorii festivalului.
Nu mai puțin de 140 de meșteri populari din toată țara au venit cu produsele lor tradiționale aici, șapte dintre ei fiind declarați de Ministerul Culturii drept Tezaur Uman Viu. Printre cei șapte s-a aflat și gorjeanul Ciuncanu Gheorghe, meșterul din Tismana făuritor de costume tradiționale schilărești, unicat la nivel de țară. Aici a fost prezent și botoșăneanul Constantin Ciubotărița, fost concurent la Românii au Talent și Tezaur Uman Viu, badea Costică fiind un nesecat izvor de glume. Pentru oamenii veniți la festival, îmbrăcați, de regulă cu câte o ie, munca meșterilor a fost una care i-a impresionat, costumele tradiționale sau diversele obiecte de artizanat expuse impreionând pe oricine le-ar fi văzut fie și doar pentru câteva clipe. „Cred că toată lumea ar trebui să afle ce pot să facă din mâinile lor acești meșteri populari. Tot ce vedeți aici e tradițional, lucrat cu mânuțele lor, fără să aibă acces la mașinării, asta înseamnă tradiție, poporul român și meșterii noștri populari. Totul este extraordinar de autentic și de frumos aici la Hobița”, a spus o localnică.
Până și motocicliștii au renunțat la costumele de protecție și au venit, la viteză redusă, echipați cu ii răcoroase, numai bune de purtat pe astfel de temperaturi ridicate. Aceștia au atras repede privirile, chiar dacă înaintea lor avusese loc o paradă a portului popular la care oamenii se înghesuiseră să participe, impresionați fiind de frumusețea costumelor. „Pe motocicletă este mult mai bine în costumul acesta, dat fiind că este foarte cald, însă noi purtăm echipamentul de protecție pentru că e necesar, însă pe traseul acesta ne-am permis să renunțăm la geci și eventual mănuși, dar casca e obligatorie”, a spus una dintre motocicliste.
Fondatoarea festivalului, Cristina Chiriac, de la „Flori de Ie” a venit și anul acesta la Hobița. A fost solicitată pentru fotografii aproape la fiecare pas, la plecarea din satul lui Brâncuși ea mărturisind, pe rețelele de socializare, că experiența de aici a fost una de neuitat, de anul trecut ea fiind cetățean de onoare al comunei Peștișani. „Mi-am ținut lacrimile în colțul ochilor, ca să nu curgă peste vis. Dar adevărul e că m-a durut frumos. Atât de frumos, că mi s-a făcut pielea de furnică. Astăzi, la Hobița, am văzut cum visul meu mergea călare, în cămeși vechi, printre oameni. Nu pe scenă, nu într-un dosar cu proiecte. Ci acolo, în mijlocul bărbaților care deschideau parada. În pașii lor, în tăcerea lor, în demnitatea lor — era România care nu cere nimic, dar dă totul. Și atunci mi s-a strâns gâtul și mi-am zis: aici e, Cristina. Ăsta e visul. Nu mai e al tău. E al lor. L-am născut în 2016, cu teamă și cu încredere, dintr-o întrebare care îmi ardea în inimă: Mai are România nevoie de sacru, de rădăcini, de ie? Și astăzi, nouă ediții mai târziu, răspunsul merge călare, cu cămeși albe, pe ulițele din Hobița. Nu pentru că am ajuns departe. Ci pentru că ne-am întors. La ceea ce nu trebuie spus tare, dar trebuie simțit deplin: acasă. Hobița. Brâncuși. Rădăcini. Acolo unde lemnul poartă urme de rugăciune și iarba cunoaște pașii celor care nu și-au uitat neamul. 
Azi, în cea de-a doua zi a festivalului RomânIA Autentică, nu am vorbit despre trecut, ci despre permanență. Am pășit printre meșteri. Printre oameni care nu vând, ci dăruiesc. Care nu reproduc, ci creează. Am fost privită de copii care n-au știut cine sunt, dar m-au atins cu ochii lor ca și cum m-ar fi știut dintotdeauna. Peste 130 de meșteșugari au venit din toate colțurile țării – cu inima la vedere și cu palmele pline de răbdare. Unii lucrează lemnul ca pe un legământ. Alții cos tăcerea în flori. Toți — parte din aceeași țesătură vie pe care o numim România. Le mulțumesc meșterilor și artizanilor, Le mulțumesc celor cinci Tezaure Umane Vii, Le mulțumesc celor care au făcut posibilă ediția a IX-a – Consiliului Județean Gorj, președintelui Cosmin Mihai Popescu, Primăriei Peștișani și, mai ales, lui Cosmin Pigui, omul care mi-a fost alături din prima zi, în tăcere, cu discreție și credință.
Și mai presus de toate, le mulțumesc celor care poartă ia ca pe un altar. Nu ca pe o haină, ci ca pe o formă de a fi. A fost un moment, azi, care m-a răscolit până la lacrimă. Parada. 
Au deschis-o bărbați călare, în cămeși vechi, coborând în tăcere de la Casa Memorială Constantin Brâncuși. Nu veneau dinspre prezent. Veneau dinspre mit. Dinspre istoria vie a acestui pământ. Și după ei, ca un semn că timpul știe să meargă mai departe fără să se piardă, motocicliști în port popular, purtând cu ei simbolul unei Românii care îndrăznește să fie și tradiție, și curaj. Pentru o clipă, lumea s-a oprit. Și în suspensia aceea de aer și lumină, am înțeles că RomânIA Autentică nu e un loc. E o vibrație. RomânIA Autentică nu este un festival. Este o taină. O poartă între lumi. O aducere-aminte care nu ține de minte, ci de sânge. Deși am ajuns aseară târziu, cu pașii grei și inima plină, și astăzi plec devreme către București, știu că și o oră petrecută în acest loc înseamnă o viață întreagă adunată în tăcere. Mulțumesc și echipei CONAF Gorj, care a fost acolo, ca întotdeauna — nu pentru aparență, ci pentru sens. Pentru muncă. Pentru dăruire. Să nu uităm niciodată: România profundă nu se strigă. Se rostește în șoaptă. Și se trăiește, cu piele de furnică, acolo unde rădăcinile ating cerul”, a transmis Cristina Chiriac!
Gelu Ionescu
