Finanțarea spitalelor reprezintă aproape 50% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ajungând la 33 de miliarde de lei, a declarat președintele CNAS, Horațiu Moldovan. Totuși, aceste sume considerabile „nu se regăsesc în calitatea serviciilor medicale, în tratamente sau în gradul de mulțumire al pacienților”, a precizat șeful CNAS. Din totalul cheltuielilor, 16 miliarde de lei merg pe servicii medicale, iar alte 17 miliarde pe influențe salariale, acoperind creșteri salariale din ultimii ani. Moldovan a semnalat o discrepanță între buget și rezultate, într-un sistem în care multe spitale supraviețuiesc aproape exclusiv din fondurile alocate pentru salarii, indiferent de numărul serviciilor oferite. Bugetul CNAS a crescut de la 45 de miliarde de lei înainte de 2020 la 77 de miliarde, dar pentru acoperirea datoriilor până la sfârșitul anului ar mai fi nevoie de 14 miliarde suplimentare. Președintele CNAS a pledat pentru o reformă în sistemul de finanțare, care să includă contopirea celor două surse actuale – servicii și influențe salariale – într-un mecanism unitar, mai corect și predictibil. El a subliniat, de asemenea, necesitatea regândirii clasificării spitalelor, astfel încât alocările să reflecte mai bine realitatea din teren.
„Avem 27 de spitale publice în România care își asigură peste 80% din cheltuielile cu salariile din influențe salariale, fără servicii. Ai, nu ai servicii, primești banii și atunci nu mai ești stimulat să faci un management adecvat”, a conchis Moldovan.
M.P.
