Datoria externă totală a României crescut cu 18. 807 milioane euro, în primele opt luni ale anului, până la 222. 317 milioane euro, arată datele BNR publicate marți.
În perioada ianuarie-august 2025, potrivit BNR, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 18. 789 milioane euro, comparativ cu 18 001 milioane euro în perioada ianuarie-august 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 960 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 594 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 45 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 377 milioane euro.
În perioada ianuarie – august 2025, datoria externă totală a crescut cu 18 807 milioane euro, până la 222 317 milioane euro. Astfel, datoria externă pe termen lung a însumat 172 852 milioane euro la 31 august 2025 (77,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 10,5 la sută față de 31 decembrie 2024, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2025 nivelul de 49 465 milioane euro (22,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,9 la sută față de 31 decembrie 2024.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8 la sută în perioada ianuarie – august 2025, comparativ cu 21,5 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 august 2025 a fost de 5,9 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2025 a fost de 102,6 la sută, comparativ cu 103,6 la sută la 31 decembrie 2024.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, până la 1%, de la 1,6% cât prognoza în luna aprilie și 3,3% cât era avansul indicat în luna octombrie a anului trecut, arată cel mai recent raport ‘World Economic Outlook’ (WEO), publicat marți de instituția financiară internațională.
De asemenea, FMI și-a redus la jumătate estimările privind avansul PIB-ul României în 2026, până la 1,4%, de la 2,8% cât prognoza în primăvară.
Instituția financiară internațională este mai pesimistă și când vine vorba de progresele României în diminuarea deficitului de cont curent, care în conformitate cu cele mai noi estimări se va reduce doar până la 8% din PIB în acest an, față de o scădere până la 7,6% din PIB prognozată în primăvară. În schimb, FMI este mai optimist cu privire la situația de anul viitor, când deficitul de cont curent al României ar urma să se reducă până la 6,6% din PIB, o performanță semnificativ mai bună decât un deficit de 7,4% din PIB prognozat în luna aprilie.
FMI a revizuit în mod semnificativ și prognozele privind evoluția prețurilor de consum în România, care ar urma să înregistreze o medie anuală de 7,3% în 2025 și una de 6,7% în 2026. Comparativ, în luna aprilie, Fondul miza în cazul României pe o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025, respectiv 3,1% în 2026.(Sursa, România.net)
