Primul Forum al Rudarilor de Pretutindeni s-a desfășurat în perioada 14-16 iulie, în stațiunea montană Rânca, reunind reprezentanți ai comunităților rudărești și românofone din România, Bulgaria, Serbia și diaspora, alături de oficiali români și europeni.
Evenimentul a marcat un moment istoric în eforturile de recunoaștere a rudarilor ca subgrup etnic românesc și de integrare a acestora în politicile publice privind educația, sănătatea, cultura și protecția socială.
Printre participanți s-au numărat deputatul Vasile Nagy, membru al Comisiei comune parlamentare pentru controlul activității SRI, care a susținut lansarea unui pachet legislativ dedicat, europarlamentarul Șerban Dimitrie Sturdza, care a anunțat organizarea unei Mese Rotunde la Bruxelles, și Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic și Social European, care a pledat pentru respectarea drepturilor lucrătorilor rudari în Uniunea Europeană.
Forumul s-a încheiat cu adoptarea „Declarației de la Rânca”, un document de referință care stabilește șase direcții majore de acțiune. Participanții au solicitat recunoașterea oficială a rudarilor ca parte a etniei române în toate statele unde există comunități românofone și sprijin instituțional, prin includerea rudarilor în politicile naționale privind educația, sănătatea, cultura și asistența socială.
Un alt punct important vizează asigurarea accesului la educație în limba română, în special în comunitățile istorice din Bulgaria, prin organizarea de cursuri, furnizarea de manuale, pregătirea profesorilor și susținerea slujbelor religioase în limba maternă.
Pe plan european, se dorește deschiderea unui dialog oficial, prin organizarea unei dezbateri în Parlamentul European, în toamna anului 2025, pe tema statutului și drepturilor rudarilor.
Declarația prevede, totodată, inițierea unui demers legislativ la nivel național, pentru recunoașterea și protejarea comunităților rudărești din România.
În final, participanții au convenit asupra formării unei rețele transfrontaliere de cooperare între comunitățile rudărești din România, Serbia, Bulgaria și diaspora, în parteneriat cu organizații ale societății civile și mass-media.
În contextul discuțiilor, a fost subliniat faptul că, deși rudarii au fost adesea confundați cu romii, în special din cauza unor ocupații tradiționale comune sau a unui stil de viață temporar nomad, aceștia nu vorbesc limba romani și nu se identifică drept romi, ci ca parte a identității românești.
I.I.
