Chipul lui Constantin Brâncuși a fost pictat pe fațada unui liceu din Petrila chiar în urmă cu câteva zile, în săptămâna în care Parlamentul României a decis ca anul 2026 să fie declarat oficial „Anul Constantin Brâncuși”.
Coincidență sau inspirație providențială, acest moment aduce în prim-plan figura celui care, deși a cucerit lumea artei la Paris, nu și-a uitat niciodată rădăcinile din Gorj, satul Hobița, comuna Peștișani. Pe unul din zidurile Colegiului Tehnic „Constantin Brâncuși” din Petrila, celebrul sculptor român ne privește acum de la înălțime, înconjurat de Coloana Infinitului și alte simboluri ale operei sale.
Lucrarea este semnată de artistul stradal Paul Șerban, și face parte dintr-un proiect de reabilitare energetică a liceului, finanțat prin fonduri europene accesate de Primăria orașului Petrila.
„Cred că s-au aliniat astrele”, a declarat, pentru presa din Hunedoara, profesoara Cecilia Mitran, directoarea liceului, adăugând: „Lucrarea ne-a depășit așteptările. Nu am crezut nici noi, nici primăria, că va ieși atât de bine. Este o coincidență fericită că anul viitor este Anul Brâncuși și ne dorim ca acest lucru să aducă un plus de vizibilitate și liceului nostru.”
Portretul este vizibil de pe principala arteră rutieră a orașului, iar impactul vizual și emoțional este puternic.
Pictura lui Paul Șerban transformă o simplă clădire într-un mesaj artistic, dar și într-un omagiu vizibil adus celui care a redefinit sculptura modernă la nivel mondial.
Această inițiativă locală capătă o rezonanță națională, mai ales că Parlamentul României a adoptat recent o lege prin care anul 2026 este declarat „Anul Constantin Brâncuși”, la împlinirea a 150 de ani de la nașterea sa. Legea, promulgată de Camera Deputaților în calitate de for decizional, prevede că autoritățile publice centrale și locale, precum și instituțiile din subordinea acestora, pot organiza sau sprijini manifestări culturale, artistice și educaționale dedicate marelui artist. „Este un moment-cheie pentru a ajuta continuarea demersurilor de a susține patrimoniul cultural românesc lăsat ca moștenire de cel care a scris și continuă să scrie istorie pentru România – Constantin Brâncuși”, a declarat deputata Natalia Intotero, inițiatoarea legii. Născut în Gorj, la Hobița, Constantin Brâncuși este considerat părintele sculpturii moderne. Lucrările sale – de la Coloana Infinitului și Masa Tăcerii, la Poarta Sărutului – fac parte nu doar din patrimoniul cultural românesc, ci și din memoria artistică universală.
Faptul că în Petrila, oraș minier de la poalele munților, chipul său este adus pe zidurile unui liceu, în timp ce la nivel național se conturează un an întreg dedicat lui Brâncuși, arată cât de profund rămâne ancorată moștenirea sa în conștiința românească.
Izabella Molnar
