Asociația Românilor de Pretutindeni în parteneriat cu publicațiile „Universul” și cu Sindicatul Național „Forța Legii”, împreună cu reprezentanți ai comunităților de rudari din România și din Balcani, au organizat în județul Gorj, la Rânca și Târgu Jiu, în perioada 15 – 16 iulie 2025, Primul Forum al Rudarilor de Pretutindeni.
Despre rudari
Rudarii sunt parte din societatea românească și balcanică, chiar europeană, în cadru mai larg. Trăiesc printre noi, în satele și comunele din Oltenia, în Muntenia, sudul Transilvaniei și Banat, dar există comunități de rudari și în Bulgaria, Turcia, Serbia, Macedonia de Nord, în diaspora din toată Uniunea Europeană, fără a se cunoaște între ei, fără a se recunoaște printre noi și fără a li se confirma identitatea. Sunt creștini și vorbesc doar limba română, oriunde ar locui, în România sau Europa. Ambiguitatea identitară, romi sau români, a creat de multe ori confuzii în politicile publice dedicate minorităților. Rudarii au tradiții distincte, uneori apropiate de cele ale populației majoritare, alteori cu influențe rome. Muzica lor tradițională este mai puțin cunoscută decât cea a grupurilor de romi, dar obiceiurile legate de familie și meșteșuguri sunt încă vii în unele sate. Deși unii cercetători îi clasifică drept subgrup rom, rudarii nu se consideră romi, ci români, având în vedere că vorbesc limba română, nu romani, au fost sedentarizați de mult, sunt ortodocși ca majoritatea populației și asociază termenul „rom” cu alte grupuri, față de care se simt diferiți și care, la rândul lor, nu îi recunosc.
În urmă cu mai bine de doi ani, o delegație parlamentară română, din partea Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, a avut la Ruse o întâlnire cu reprezentanții rudarilor, vorbitori de limbă română, din regiunile Târnovo, Razgrad, Ruse și Varna. Conform declarațiilor reprezentanților lor, rudarii vorbitori de limbă română din Bulgaria sunt peste 600.000 de persoane și reprezintă o minoritate cultural-lingvistică silențioasă, existența lor nefiind recunoscută oficial de stat. Statul român nu trebuie să-i abandoneze, iar în perspectivă, ei cer să fie recunoscuți ca rudari vorbitori de limbă română.
Rudarii românofoni cer implicarea Statului român ca, în comunitățile în care locuiesc, să li se acorde drept la școală în limba română, să fie ajutați să construiască biserici, acolo unde nu sunt, să fie oficiat serviciul religios în limba română, să fie ajutați să-și păstreze tradițiile populare pe care le au de la moși și strămoși. Ei reclamă presiunile care se fac asupra lor pentru a se declara romi și nu e adevărat. În cadrul comunității de rudari sunt și persoane cu studii superioare, medici, profesori, preoți sau pastori, au meserii care îi ajută să se dezvolte. În baza de date a Consiliului Europei, rudarii sunt uneori menționați în cadrul larg al romilor balcanici. În România, nimic notabil nu s-a realizat până în prezent pentru clarificarea acestor aspecte.
La inițiativa rudarilor românofoni din Bulgaria, Asociația Românilor de Pretutindeni a organizat un prim forum al acestora pentru a ajuta acest grup identitar spre recunoaștere etnică și de solidaritate transfrontalieră.
Ca zona cea mai reprezentativă din România, a fost ales județul Gorj, ținând seama de profilul de români balcanici al rudarilor, dar și de apropierea sentimentală a acestora de marele sculptor Constantin Brâncuși, un artizan al lucrului cu lemnul.
În județul Gorj comunitățile de rudari, numiți și lingurari, aurari sau țigani de pădure, sunt prezente în mai multe localități în special în zonele de deal și de munte. Rudarii din Gorj sunt cunoscuți pentru faptul că s-au sedentarizat de mult timp, vorbesc românește dar cu un dialect specific lor, și sunt, deseori, asimilați de populația locală.
Localități din Gorj unde sunt comunități de rudari
Conform spuselor domnului Gheorghe Aurelian Gârbaciu – subprefectul județului Gorj, în orașul Tismana prezența rudărească este în mai multe sate cum ar fi Topești și Sohodolul. 
În comuna Godinești există familii de rudari stabilite de generații în satele arondate. La Peștișani în satul Brădiceni este una dintre cele mai cunoscute așezări cu o comunitate tradițională de rudari. În comuna Arcani se află o comunitate de rudari stabilă cu tradiții în meșteșuguri din lemn. În Comuna Runcu, în zona de deal, rudarii s-au stabilit în gospodării proprii și au activități agricole și meșteșugărești. În comuna Stănești în special în satele Vaidei și Alexeni sunt comunități vechi de rudari. În orașul Bumbești Jiu, la marginea orașului și în localitățile componente trăiesc grupuri de rudari. În comunele Bengești-Ciocadia, Baia de Fier, Polovragi, Albeni, Licurici, Roșia de Amaradia, sunt comunități de rudari care se ocupă cu prelucrarea lemnului. Și în orașele Țicleni și Târgu Cărbunești se găsesc populații eterogene inclusiv de rudari.
Primul Forum al Rudarilor de Pretutindeni
Așadar, Primul Forum al Rudarilor de Pretutindeni, un eveniment eminamente istoric, și-a desfășurat lucrările plenare în perioada 14-15 iulie 2025 în stațiunea montană Rânca, reunind reprezentanți ai comunităților rudărești și românofone din România, Bulgaria, Serbia și diaspora, alături de oficiali români și europeni. Evenimentul organizat de Asociația Românilor de Pretutindeni, reprezentată de președintele acesteia, jurnalistul Ion Cilica-Deaconu director al publicație naționale „Universul” și zonale „Universul Olteniei” și Sindicatul Național „Forța Legii”, reprezentat de președintele Ringo Dămureanu și Liana Borceanu, a marcat un pas simbolic și practic spre recunoașterea identitară ca români a rudarilor de pretutindeni și pentru sprijinul acestei comunități românofone, încă nerecunoscute oficial în statele balcanice. Printre participanți s-a numărat Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic și Social European, secretar general al Confederației Sindicale Naționale Meridian, care a pledat pentru respectarea drepturilor lucrătorilor rudari în UE, Vlad Cubreacov, asistentul europarlamentarului român, Prințul Șerban Dimitrie Sturdza, care a anunțat organizarea unei Mese Rotunde la Bruxelles pe această temă. Au fost prezenți, de asemenea, parlamentari români (deputatul Vasile Nagy), reprezentanți ai Guvernului României, printre care și Gheorghe Aurelian Gârbaciu – subprefectul județului 
Gorj, Dan Popescu – reprezentantul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, autorități locale (Julieta Rotaru, de la Primăria Novaci, cercetător în cultura și istoria rudarilor din România), Romeo Tiberiade, liderul romilor din Oltenia, cercetători, liderii rudarilor din Serbia și Bulgaria și reprezentanți ai mass-media. În cadrul Forumului s-au asociat apeluri pentru recunoașterea rudarilor ca parte a etniei române, investiții în educație și incluziune socială, precum și pentru protejarea drepturilor acestora în Europa.
În cadrul acestui forum, redau intervenția domnului Dumitru Fornea, secretarul general al CSN MERIDIAN: „Comunitatea rudărească din România și din întreaga regiune balcanică reprezintă nu doar un patrimoniu cultural viu, ci și o forță de muncă activă și esențială în economia europeană, în special în construcții, agricultură, servicii și meșteșuguri. Cu toate acestea, vocea acestei comunități este insuficient auzită la nivel european, iar protecția drepturilor sale, mai ales în afara granițelor naționale, rămâne incompletă. Zeci de mii de rudari muncesc astăzi în Germania, Italia, Spania, Franța sau Belgia. Ei contribuie la dezvoltarea acestor țări, dar de multe ori o fac în condiții de muncă precare, fără contracte stabile, fără asigurări sociale și fără acces real la informare privind drepturile lor ca lucrători europeni. CESE a atras de mai multe ori atenția asupra nevoii de reglementare mai strictă a muncii transfrontaliere, pentru a preveni exploatarea și dumpingul social. Este vital ca toți lucrătorii – indiferent de etnie, religie sau statut – să beneficieze de salarii decente, protecție socială și siguranță la locul de muncă. Mobilitatea muncii trebuie însoțită de protecție, nu de vulnerabilitate. România este una dintre țările cele mai afectate de migrația forței de muncă. Pentru comunitățile rudărești, plecarea în străinătate înseamnă adesea supraviețuire economică. Dar în lipsa unor mecanisme de sprijin instituțional, munca în diaspora devine un factor de vulnerabilitate, prin lipsa de acces la servicii de sănătate și educație pentru copiii migranților, lipsa reprezentării în sindicate sau organizații civice și bariera lingvistică și culturală, chiar și în interacțiunea cu autoritățile locale. CESE sprijină inițiativele care urmăresc armonizarea sistemelor de protecție socială în UE, crearea de centre de informare pentru lucrători mobili și creșterea transparenței în relațiile de muncă.
Un mesaj esențial pe care doresc să-l transmit astăzi este că nimeni nu poate cere drepturi dacă nu este organizat. Rolul sindicatelor, al ONG-urilor, al asociațiilor rudărești este fundamental. În Europa socială, cooperarea dintre cetățeni, instituții și societatea civilă este cheia schimbării reale. Comunitatea rudărească are nevoie de reprezentare legitimă la nivel local, național și european. Doar astfel putem cere măsuri concrete – de la recunoaștere identitară până la fonduri pentru incluziune socială. Ce poate face concret Europa? Comitetul Economic și Social European poate sprijini, prin avize și inițiative, următoarele:
✅ Impulsionarea recunoașterii rudarilor românofoni ca minoritate cultural-lingvistică distinctă în spațiul european;
✅ Incluziunea lor în programele UE pentru educație, formare și angajabilitate (precum Erasmus+, FSE+, Fondul pentru Incluziune);
✅ Promovarea unor proiecte-pilot cu fonduri europene în România și Bulgaria pentru formare profesională, meșteșuguri și antreprenoriat social în comunitățile rudărești;
✅ Organizarea unor mese rotunde sau audieri publice la Bruxelles, unde vocea comunității să fie ascultată direct. Europa socială nu trebuie să excludă rudarii. Uniunea Europeană vorbește tot mai des despre diversitate, incluziune și coeziune socială. Dar aceste concepte nu pot rămâne doar pe hârtie. Dacă vrem o Europă socială reală, trebuie să începem prin a aduce la lumină acele comunități care au fost invizibile prea mult timp. Comunitatea rudărească nu cere favoruri. Cere dreptul de a fi respectată, de a fi protejată și de a contribui. Personal, mă angajez să duc mesajul dumneavoastră mai departe, în cadrul CESE și în dialogul cu instituțiile europene. Împreună putem face din rudari nu doar o moștenire, ci o speranță. O speranță europeană. Comitetul Economic și Social European (CESE) poate acționa concret pentru sprijinirea comunității rudărești prin recunoașterea acesteia ca minoritate cultural-lingvistică, incluziunea în programele UE și promovarea proiectelor-pilot cu finanțare europeană pentru dezvoltarea economică și socială. De asemenea, CESE poate organiza dezbateri și audieri publice pentru a asigura ascultarea vocii comunității în procesul decizional al UE”.
Declarația de la Rânca
Forumul s-a încheiat cu „Declarația de la Rânca”, privind:
1. Recunoaștere identitară: Participanții solicită recunoașterea oficială a rudarilor drept componentă a etniei române, definită ca subgrup etnic, atât în România, cât și în statele din Balcani unde trăiesc comunități rudărești românofone.
2. Sprijin instituțional: Se cere includerea rudarilor în politicile publice naționale privind educația, cultura, sănătatea și protecția socială, precum și în strategiile pentru românii de pretutindeni.
3. Acces la educație în limba română: Comunitățile rudărești din comunitățile istorice – în special din Bulgaria – cer sprijin din partea Statului român pentru organizarea de cursuri de limba română, manuale, profesori și slujbe religioase în limba maternă.
4. Dialog european: Se propune organizarea, în toamnă, a unei Mese Rotunde la Parlamentul European, la inițiativa europarlamentarului Șerban Dimitrie Sturdza, cu participarea reprezentanților rudarilor.
5. Declanșarea unui demers legislativ: Parlamentarii prezenți au fost invitați să susțină un pachet legislativ privind protecția comunităților rudărești din România.
6. Rețea transfrontalieră: Forumul a convenit formarea unei rețele de cooperare între comunitățile rudărești din România, Bulgaria, Serbia și diaspora, în parteneriat cu societatea civilă și presa.
Evenimentul s-a încheiat miercuri, 16 iulie 2025, cu o conferință de presă susținută de organizatori la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, începând cu orele 12:30.
Gigi Bușe, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR
