Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an pe data de 25 martie, în timpul Postului Învierii Domnului, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă o atenţie deosebită, pentru că este o sărbătoare creștină celebrată în amintirea momentului anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe și va deveni mama lui Iisus din Nazaret. Astfel, Buna Vestire făcută Mariei marchează «plinirea timpului», adică împlinirea făgăduințelor și pregătirilor Naşterii lui Iisus Hristos. Maria este chemată să-l zămislească pe Fiul lui Dumnezeu şi încuviințând, a devenit Născătoare de Dumnezeu. În tradiţia ortodoxă este cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului şi confirmată în documente, pentru că prima mărturie o reprezintă biserica zidită în Nazaret (în secolele IV sau V), pe locul unde avusese loc episodul consemnat în Sfânta Scriptură! Data acestei sărbători a variat la început, deoarece, unii o prăznuiau în ajunul Bobotezei (pe 5 ianuarie), iar alţii pe 18 decembrie (dată păstrată până astăzi în ritul galican şi în cel mozarab tot pentru o sărbătoare închinată Maicii Domnului). În Răsărit, data de 25 martie a fost acceptată, cel mai probabil, după stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Naşterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea), pe când la Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon al II-lea, iar în secolul al IX-lea, iar, data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. Numai la armeni, Buna Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu Crăciunul pe care ei îl celebrează la 6 ianuarie. Buna Vestire este o sărbătoare foarte iubită, datorită evlaviei pe care credincioşii o au către Maica Domnului şi vine ca o oază de întărire trupească şi sufletească pentru vremea Postului Mare, pentru că în această zi avem aşa numita «dezlegare la peşte», ca o sărbătoare a bucuriei, care anunţă începutul mântuirii. „Fără Buna Vestire nu avem nici Crăciun, nici Paşte“, spunea un cunoscut părinte. Bucuria anunţată de Înger cuprinde astăzi comunităţile credincioşilor şi se adresează fiecăruia dintre noi, dându-ne făgăduinţă şi speranţă: „Cele ce nu sunt cu putinţă oamenilor sunt cu putinţă la Dumnezeu!”. În fine, cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri este fresca din catacomba Priscillei din Roma, datată de arheologi din secolul al II-lea, care îl înfăţişează pe Arhanghelul Gavriil lângă Fecioara Maria, care îl ţine deja pe Prunc în braţe. Aici, ca şi în alte reprezentări iconografice din primele secole, îngerul apare fără aripi, poate din reţinerea firească a artiştilor creştini de a nu asemăna cu anumite figuri păgâne înaripate. Abia după Constantin cel Mare, îngerii sunt înfăţişaţi cu aripi, semnul apartenenţei la ordinea cerească. O altă interesantă reprezentare a Bunei Vestiri este din anul 440, în mozaic, şi se găseşte pe arcul Basilicii «Santa Maria Maggiore» din Roma, în care imaginea o arată pe Fecioara Maria între îngeri înaripaţi purtând nimburi, ca o împărăteasă alături de curtenii săi. Deasupra ei zboară Arhanghelul Gavriil, vestindu-i întruparea Fiului de la Duhul Sfânt, închipuit de porumbel alb care coboară peste ea. În dreapta este şi dreptul Iosif, căruia îngerul îi descoperă taina. Încheiem cu o altă reprezentare veche ilustrată în miniatura armeană din Evangheliarul Echmiadzin (sec. al VI-lea) care se aseamănă foarte mult cu icoana păstrată până astăzi în Biserica noastră ortodoxă! În această zi binecuvântată, să rostim aeastă rugăciune sfântă: „Doamne, Dumnezeule, Atotţiitorule, Cel Care ai binevoit ca Fiul Tău Cel Unul-Născut să Se întrupeze dintr-o femeie neispitită de nuntă şi să Se facă om pentru a noastră mântuire, Cel Care ai trimis totodată şi pe Gavriil, Arhanghelul Tău, spre a binevesti zămislirea Ta cea fără de sămânţă Sfintei Fecioare Maria, mai înainte de veci rânduită drept locaş al acestei Taine înfricoşătoare, dinainte-cunoscută Ţie şi Cuvântului Celui dimpreună-veşnic cu Tine! Tu însuţi, pentru rugăciunile ei si ale tuturor Sfinţilor Tăi, binevesteşte sufletelor noastre prin Harul Tău iertarea păcatelor şi bucuria cea de neînstrăinat! Binecuvântează poporul Tău cu pace, dă-ne să cunoaştem calea pe care, păşind, vom plăcea bunătăţii Tale, şi ne călăuzeşte spre a Ta Împărăţie cerească. Cu îndurările Hristosului Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi Bunul şi de-Viaţă-făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.”
Preot Paroh, Gheorghe OPROIU, Parohia Brătuia, comuna Dăneşti
