Învăţătura Preotului de mir – Sfântul Apostol Andrei l-a lăsat pe Ioan și l-a urmat pe Iisus, spunându-i fratelui său Apostolul Petru: ,,Am găsit pe Mesia!”

În Duminica a 30-a după Rusalii, cea de-a doua zi din Postul Crăciunului care cade în mod coincident în ziua de 30 noiembrie, în care credincioşii au dezlegare la peşte şi când toţi îl sărbătorim şi pe Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, deoarece el a fost primul apostol care a propovăduit creștinismul pe aceste meleaguri, în zona Dunării și a Mării Negre. unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus și este cunoscut în tradiția creștină ca „Cel Întâi Chemat” și patronul spiritual al mai multor țări, inclusiv al românilor. Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida, un oraș situat în apropierea lacului Ghenizaret din Galileea şi era fratele lui Simon Petru, devenit și el apostol al lui Iisus. Înainte de a fi ales apostol al Mântuitorului, Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, aşa că, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, Ioan Botezătorul a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Astfel, Sfântul Andrei l-a lăsat pe Ioan și l-a urmat pe Iisus spunându-i fratelui său Petru: ,,Am găsit pe Mesia!”, fiind martor la toate faptele săvârșite de Iisus Hristos, chiar a plâns la moartea acestuia și și-a întărit credința în Dumnezeu în ziua Învierii Mântuitorului. Iar, potrivit tradiției creștine, după «Înălţarea Domnului»la cer şi după «Cincizecime», apostolii au mers în toată lumea pentru a predica Evanghelia. Se menționează că Sfântul Andrei a propovăduit creștinismul în Asia Mică, iar de acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat pe geto-daci, romani și greci, iar, după ce a plecat din Dobrogea, a propovăduit în Tracia, Bizanț și Macedonia și a numit câte un episcop în fiecare ținut prin care a trecut. Potrivit tradiției, în perioada în care a stat în Dobrogea, Sfântul Andrei a locuit o perioadă într-o peșteră, identificată ulterior de tradiția creștină drept grota de lângă satul «Ion Corvin» din județul Constanța. La o vreme, aflat în orașul Patras din Grecia, Apostolul Andrei a fost condamnat la moarte prin răstignire, iar, potrivit tradiției creștine, a considerat că nu este demn să fie răstignit la fel ca Iisus și a cerut să i se facă o cruce diferită şi astfel, Sfântul Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de «X», căreia i s-a spus «Crucea Sfântului Andrei»! În anul 357, moaştele sale au fost mutate la Constantinopol, dar capul Sfântului a fost trimis înapoi la Patras în secolul al IX-lea. După cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi, în anul 1204, moaştele au fost duse în Italia, la Amalfi, iar, în anul 1460, pentru a nu fi luat de păgâni, capul Sfântului Andrei a fost dus la Roma, pentru ca în anul 1956, oficialii de la Vatican să-l trimită înapoi la Patras. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1995 ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, iar doi ani mai târziu a fost proclamat «Ocrotitorul României», astfel că ziua de 30 noiembrie a devenit sărbătoare naţională, iar Sfântul Andrei a fost ales şi drept ocrotitorul «Catedralei Mântuirii Neamului», spre înaltă cinstire. Potrivit tradiției creștine, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, hotarul dintre lumea celor vii și cea a morților de deschide, iar sufletele celor adormiți se întorc pe pământ și își vizitează locurile natale, iar, odată cu sufletele bune se întorc și cele rele, numite popular strigoi! Și pentru că este o noapte magică, unele animale încep ,,să vorbească”, dar acest lucru nu este de bine, fiindcă lupii pot ,,să vorbească” și să spună secrete groaznice, iar, cei care îi vor auzi, vor fi atacați de animale și se vor transforma în vârcolaci. Nici alte animale care vorbesc în această noapte nu trebuiesc ascultate, mai ales că se spune din bătrâni că aceia care vor asculta animalele vorbind, vor muri! Pentru a se apăra de spiritele rele, oamenii de la sat așează împletituri de usturoi pe porți sau pe ușile de la grajduri, iar, un alt obicei străvechi spune că fetele care vor să cucerească inima unui băiat, trebuie să întoarcă un ulcior de lut cu gura în jos și să pună pe fundul vasului trei cărbuni încinşi şi să rostească o rugăciune! De asemenea, în unele zone din țară, fetele care vor să-şi vadă ursitul, trebuie să stea goale între două oglinzi, la miezul nopţii, cu două lumânări aprinse în mâni, iar, în oglinda din spate, vor vedea scene din viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi soţ. În dimineața de Sfântul Andrei, creștinii merg la biserică la slujbă și pe urmă se întorc acasă și dau de pomană pentru sufletele celor adormiți, iar, în ziua sărbătorii, femeile nu au voie să facă treabă prin casă, să spele, să coasă sau să facă curățenie şi bărbații nu au voie să meșterească prin gospodărie. De Sfântul Andrei se pune grâu la încolţit, pentru ca gospodarii să afle cum va fi recolta de anul viitor și câtă prosperitate va fi în casă și în familie, de asemenea, vremea din noaptea de Sfântul Andrei, ne va spune dacă vom avea o iarnă blândă sau geroasă. În această zi, gospodarii aduc în casă crenguțe de vișin și le pun în apă, iar, dacă vor înflori până de Crăciun, este un semn de an bogat. În fine, tot în această zi se face un ,,calendar” din coji de ceapă, când se iau 12 coji de la o ceapă și se pun în pod, unde se păstrează până de Crăciun, iar, cojile stricate sunt semn de lună ploioasă, pe când cele încolțite reprezintă lunile cu belșug.
Preot CORNESCU Valentin DANIEL, Parohia Menţii din Dos, comuna Borăscu