Cu prilejul aniversării a trei ani de funcționare în București a Cenaclului Literar Internațional „Dor de infinit”, la 31 mai 2025, poeta Florentina Cuteanu, membră și a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu”, a lansat două volume de poezii: „Floare de munte” și „Gânduri despletite”. Coordonator și moderator al evenimentului a fost profesorul Grigore Curcanu, președintele cenaclului.
Așadar, sâmbătă, 31 mai 2025, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” al Cenaclului Literar Internațional „Dor de infinit” din cadrul Bibliotecii Metropolitane București, s-a adunat lume bună, pentru a participa, ca de obicei, la un regal de muzică si poezie. Încă de la înființare, „Dor de infinit” este un fenomen literar, unde atrași ca de un magnet, se adună, o dată pe lună, scriitori, oameni de artă și cultură din toată țara și nu numai. Sâmbătă au fost reprezentate peste 10 județe și două țări pentru a sărbători trei ani de când Cenaclul „Dor de infinit” a întrat în București. La mulți ani „Dor de infinit”!
Printre cei prezenți s-au numărat col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga – președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Gorj „Tudor Vladimirescu” și scriitorul Florian Văideianu din cadrul aceleiași asociații care au venit să o susțină pe doamna Cuteanu. Au fost prezenți Florin Grigoriu Prim – Vicepreședinte Societatea Scriitorilor Români, scriitoarea Doina Bârcă – Secretar General Fundația Literar-Istorică „STOIKA”, organizator evenimente și P.R., actrița Doina Ghițescu precum și scriitori din toate colțurile țării. Profesorul Grigore Curcanu a descris în cuvinte elogioase activitatea poetei de la Gorj, printr-un frumos laudațio: „Florentina Cuteanu vine din lumea mirifică de doine și cântece ciobănești din arealul Novacilor, unde mare parte din creațiile mele își trag seva. Vine cu harul poetic dat de Dumnezeu, șlefuit apoi cu nopți de scris, zile și ani. Fiind munteancă, altfel vede realitatea. Acolo, la poala muntelui, vraja este mai mare, râul, parcă are alt susur, piatra te întărește și treci mai ușor peste obstacole. Vântul parcă are alte aripi albastre, chiar muzele sunt călite de ploi și furtuni. Zamolxe, coboară des pe munte și acum cu lupii albi. La poale muntelui e o simbioză mult mai puternica între om și natură. Fala muntelui e atât de mare, încât scrie singur poezii. Mi-aduc aminte de rapsodul popular, scris în toate cărțile, Gheorghe Nistor Ungureanu, care venea la Școala din Mușetești și recita poezii atât de simple, muzicale, bine ritmate. Cred că era din Stăncești sau Larga, poate chiar din Drăgoiești. Era falnic precum bradul, iar când recita din poezia lui, sala amuțea. În poeziile sale era pomenit numele tatălui meu, zidar, care construia, ca Manole, case până la cer, unde și acum poate zidește printre stele, un cămin cultural, o școală sau cine știe ce mai face cu mistria lui. De aici vine și Florentina Cuteanu, din țara de piatră a lui Brâncuși, unde Coloana Infinitului sfidează universul, Gorjul fiind un tărâm cu atâtea valori culturale, 
deosebite. Poezia ei are rădăcinile înfipte în zona aceea unde curcubeiele sunt mai colorate, verile curg ușor, ca aburii din pâinea frântă la masă de Paște, Parângul Mare se răsfață ca un prinț peste tot, oriunde mergi, vine după tine, ca ochii din picturile lui Grigorescu. Scrie din suflet și se mândrește cu locurile natale, crescând printre bâlciuri, hramuri, nedei, atâtea obiceiuri păstorești, cum e Ducerea oilor la munte. Poezia sa este pătrunsă de un romantism de la un cap la altul, știe să facă din vers melodia neamului. Scrie frumos, foarte corect, privind prozodia, scrie o poezie adevărată, care va rămâne, cu siguranță în literatura română corectă. Nu oricine scrie și corect poezii. Florentina Cuteanu face parte din acei scriitori cu o poezie bună, din toate punctele de vedere. Mereu se pregătește, participă la tabere de poezie unde este premiată și lăudată. Scrie despre tot, de la iubire la sângele străbunilor, de la natură, la sufletul încărcat cu încercări. A cunoscut munca de mic copil, iar în poezii apare acea nostalgie după vremurile când boii și carul erau singura avere solidă a omului de la munte. Nu oricine avea boi și car, decât oamenii harnici. Poezia ei este 
o poezie matură, deși nu scrie de mult timp, dar harul te duce în față, iese la iveala ca briliantul din piatră seacă. Scrie de novăceni, de sacrul zonei montane, de oi, de miei, de universul de la poalele Olimpului nostru. Se vede în vers finețe rară, o feminitate și o sărbătoare. Ele sunt melodioase, fiecare strofă poate fi un fragment de doină de bucurie, de jale, de dor, de extaziere în fața naturii. Versurile vibrează, transmit emoții puternice, sentimente. Se citește ușor și trebuie să parcurgi întreg conținutul cărții, fără să te plictisești. De la fiecare a învățat câte ceva. Acum poezia ei e o curgere lină, un labirint de atâta frumos. Orice ar scrie, locurile natale o trădează, e atât de frumos ca o viață întreagă să stai lângă munți și izvoare, lângă iarba de acasă. A studiat, este profesor, dar nimic nu se pierde din filmul copilăriei, pe care îl redă atât de real în versuri cu încărcătură emoțională deosebită. Scrie versuri de o sensibilitate rară, se văd în ele, gingășia, candoarea și evident sufletul său frumos. Poezia Florentinei Cuteanu este împodobită cu metafore unice, mijloacele artistice unde descriu atât de plastic o stare, un lucru, fenomen. Descrierile te fascinează, decorul operei sale are un regizor nemaipomenit, scrie cu dezinvoltură și totul ca la carte. Creațiile ei sunt unice universuri de liniște, de mister, uneori de revoltă, alteori de mirificul ce natura îi dăruiește omului. Scrie cu pana înmuiată în sângele strămoșilor, cuvintele strălucesc, au o aură pe care autorul știe să le-o dea. Este un scriitor cu talent deosebit, iar talentul perfecționat, devine o lumină, un har ce nimeni nu ți-l poate lua, nici chiar Dumnezeu, ba chiar el ți-l dă. Poezia ei este delir, strofele sunt luminoase, lirica ei te fascinează. În general are ce să spună și cum să spună. Scriitura ei e un univers minunat, îmbietor, poezia rotundă, te alină, te înlăcrimează, sau pur și simplu te seduce. Citiți-i universul literar și veți descoperi comori de nebănuit. Un nume, un om și o revelație, este în trei Cuvinte Florentina Cuteanu. Felicitări pentru modul cum faci din cuvinte o paradă a iubirii și dezmierdării, un mod unde frumosul respiră prin plămânii cuvintelor de gală.”
A luat cuvântul apoi George Terziu, manager cultural Grupul CERVANTES, editură la care a fost tipărit volumul „Gânduri despletite”, în iulie 2024, carte premiată cu Mențiunea întâi la concursul editurii. Acesta i-a acordat autoarei „Titlul de Prieten al Magdei Isanos”.
Poeta Pica Boștină din Drobeta-Turnu Severin, prietenă a autoarei, a citit recenzia online a aceluiași volum, recenzie făcută de către scriitorul Adi Stelian Rădulescu din Iași, care n-a putut participa la eveniment, completând cu un elogiu adus creației autoarei. Actrița Doina Ghițescu a citit 5 poezii din cele două volume. Au mai luat cuvântul poetul și pictorul Nely Vieru din Corabia, care a citit o poezie din creația autoarei, specificând că îi place cum scrie, scriitoarea Marilena Caraghiaur, care a vrut să citească 3 poezii dar nu i s-a permis decât una, din cauza lipsei de timp. Încă o recenzie online, a volumului „Floare de munte” a fost trimisă de către scriitorul din Maramureș, Gelu Dragoș, membru UZPR, care a fost citită de autoare. În sală au mai fost prezenți poeții Geo Călugăru, Florin Solomon, Ronja Broich, Constantin Balaban, Liviu Zamfirescu, Ioana Nana Dodocioiu, etc precum și o colegă a autoarei și copiii acesteia. În încheiere, profesorul Grigore Curcanu i-a acordat o diplomă de excelență și medalia „DOR DE INFINIT”, autoarea fiind și moderator la acest cenaclu. Evenimentul a fost presărat cu momente artistice deosebite, realizate de către poeta și actrița de teatru Daniela Popa Udrea, umoristul Doru Melnic de la Iași și poetul și cantautorul Nicolae Pitz.
La final, domnul profesor Grigore Curcanu a mulțumit membrilor „Cultul Eroilor” din Gorj, prezenți la lansare și susținători ai Florentinei Cuteanu, membră și ea a acestei asociații, purtând toți o eșarfă impunătoare cu insigna filialei.
Gigi Bușe, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR
