„Mari boieri de pe Valea Motrului”, volum semnat de gorjeanul Ion Boengiu, din Drãgoteşti, scriitor membru al Uniunii Scriitorilor Ţãrani din România și publicat în 2025 la Târgu-Jiu, evocă evenimente dintr-un timp demult apus fãcând trimitere la boierii de modă veche ai timpului.
Cartea lui Ion Boengiu este o provocare pentru că prezintã în special boierimea de pe Valea Motrului cu toatã viaţa ei (grupatã pe familii sau neamuri) precum și incursiunile frecvente ale turcilor veniţi de la Ada-Kaleh pe moșiile acesteia. Prin urmare, deşi relativ micã în ceea ce priveşte numãrul de pagini, cartea are o mare importanţã documentarã. Dar valoarea cãrţii şi implicit meritul scriitorului Ion Boengiu constã şi în accesibilitatea lucrãrii sale, adevãrul istoric fiind facilitat şi filtrat pe înţelesul oricãrui cititor.
În volum se mai vorbeşte mult și despre Rusava, Orșova de astăzi.
Coperta cãrţii este foarte sugestivã şi atractivã susţinând textul cãrţii.
Volumul „Mari boieri de pe Valea Motrului” este un studiu personal al autorului, fãcut din pasiune, un studiu istoric ce leagã două lumi, una pierdută în istorie și alta modernă, aşa cum este însăși așezarea geografică a Motrului în cauzã, între două judeţe ale Olteniei, judeţul Mehedinți și judeţul Gorj. În „Introducerea” cãrţii, Ion Boengiu precizează următoarele : „Nu sunt istoric, nici profesor de istorie, ci un biet țăran, care-și are obârșia într-un cătun așezat de Dumnezeu pe meleagurile județului Mehedinți în istorica vale a Motorului.” , actualmente pe teritoriul Județului Gorj” dar „Dumnezeu m-a înzestrat cu un talent al scrisului şi cu o chemare spre trecutul istoric al românilor” .
Cartea se deschide cu o imagine atemporală a Băii de Aramă, târgul Hãrgoţilor, situat în inima Munţilor Mehedinţului, locul unde s-ar fi retras, în timpul lui Alexandru Nicolae Voievod, Ionițã Hargot, boier venit din ţinutul Fãgãraşului. Boierii din Neamul Hãrgoţi fie cã ar putea fi cel mai important, fie s-au găsit cele mai multe informații despre aceştia pentru cã li s-a acordat o mare atenţie în carte, aproxi-mativ jumătate de volum. Acesti boieri s-au înrudit în timp cu numeroase familii de boieri din Gorj ba chiar au ajuns şi pe la Viena unde şi-au schimbat numele în Hergot.
Prima atestare istoricã a acestui neam de boieri Hãrgot pare a fi fost în timpul domniei lui Alexandru Nicolae Voievod ( 1330-1364).
Urmeazã o descriere mai mult sau mai puţin detaliatã a familiior boiereşti din neamul Hãrgot cu dovezi ale unor înscrisuri, fie notariale fie bisericeşti ori din alte arhive ale timpului.
Neamul boierilor Glogoveni apare specificat prima oarã în hrisovul din 10 mai 1537 al lui Radu Paise Voevod. Despre aceştia, autorul cãrţii precizeazã, printre altele, cã „Glogovenii au fost boieri patrioţi cu multã carte care au ajuns cu timpul în slujbe foarte înalte şi au luptat cu arma în mânã pentru ţarã şi poporul nãpãstuit al Olteniei”.
Neamul Bãlenilor de la Samarineşti este cunoscut de-a lungul istoriei (sec. XVI – XIX) ca fiind „mari boieri cu funcţii în Divanul Ţãrii Româneşti”.
Neamul boierilor Sãvoieşti de la Lupoaia fãceau parte din „boierii de curte veche” care purtau „caftan şi borangic” şi cãrora le plãcea mult viaţa.
Despre neamul Miculeştilor exista, dupã cum spune Ion Boengiu, mai puţine mãrturii scrise („hrisoave”) dar se ştie cã au lãsat în urma lor un „sat gorjean cu oameni harnici, buni cunoscãtori de carte, plini de viaţã, cu o mare credinţã în Dumnezeu, respectând din tatã în fiu obiceiurile, datinile şi rânduielile bisericeşti”.
Boboicenii de la Zegujani, au fost boieri „mari patrioţi, iubitori de glie şi de dreptate. Ei au contribuit din plin cu bani şi cu panduri ţãrani de pe moşiile lor la organizarea şi buna desfãşurare a revoluţiei de la 1821 condusã de slugerul Tudor Vladimirescu”.
Neamul boierilor Steiceni de la Steic a avut multe case şi vii şi şi-a petrecut viaţa ” mai cu petrecere mai cu necaz”.
Boierii de la Pârvuleşti erau avuţi şi aveau bune relaţii cu negustorii.
Familia boierilor Tibru de la Tarniţa erau mândri şi lãudãroşi îmbrãcându-şi fetele dupa moda vremii şi dând petreceri dese.
Sfârşitul boierimii de pe Valea Motrului se pare cã a început odatã cu reforma agrarã din 1864. Neamurile de boieri s-au tot amestecat dupã aceea şi „prea puţini mai ştiu cã se trag dintr-o viţã boiereascã” precizeazã spre final autorul cãrţii.
Pe lângã bibliografie, volumul istoric „Mari boieri de pe Valea Motrului” mai conţine şi un „vocabular explicativ” cu termeni specifici care sporeşte valoarea documentarã a cãrţii. Ion Boengiu merită toată aprecierea pentru munca enormã depusã (patru ani!) şi pentru valoarea informațiilor culese din diverse arhive ale statului, mãnãstiri , biblioteci și din opera unor mari istorici precum Nicolae Iorga, A. D. Xenopol, C. Giurescu, etc.
Prof. Mariana Bendou, scriitor, critic şi promotor literar, jurnalist membru AJPR
