În urmă cu 35 de ani, după o viață închinată țării, cu eforturi, griji și responsabilități majore își găsea sfârșitul unul dintre marii diplomați ai României, juristul
Constantin (Dinel) Flitan.
Descendent al unei cunoscute familii, Familia Cpt. (r) Ilie Flitan Iancu din Novaci, care la rândul său se trăgea din Familia Înv. Preda Flitan din Cernădia, Juristul – Diplomat Constantin Flitan s-a născut la 26 noiembrie 1928 în Novaci, Gorj.
A urmat cursurile Școlii Primare din localitate pe care le termină în 1940, după care se înscrie și urmează cursurile Liceului Militar ,,Dimitrie Sturza’’ din Craiova, absolvindu-l în 1946.
Între 1946-1950 urmează cursurile Facultății de Drept a Universității București, la terminare fiind numit preparator în cadrul instituției absolvite, iar din 1951, asistent universitar.
Între 1951-1954, funcționează și ca avocat pledant în Colegiul București, iar între 1954-1961 lucrează ca cercetător la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române.
Din anul 1961 începe prodigioasa carieră diplomatică a novăceanului Constantin Flitan, deosebit de capabil, cu o inteligență sclipitoare, om politic subtil, un profesionist desăvârșit.
Este considerat una dintre personalitățile de frunte ale diplomației românești într-o perioadă când numai datorită valorilor diplomatice am reușit să supraviețuim și să fim
recunoscuți și respectați în lume. Constantin Flitan, timp de aproape trei decenii a fost unul dintre aceste valori, îndeplinind responsabilități majore în diplomația românească.
Iată câteva etape din strălucita carieră diplomatică a juristului Constantin Flitan:
– 1961- 1967, Diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, calitate în care participă ca membru în delegațiile României la toate sesiunile anuale ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (O.N.U), New York;
– 1965, este ales Vicepreședinte în Comitetul Juridic al Adunării Generale și Conferinței Națiunilor Unite, O.N.U;
– 1966 – 1967, Director în Ministerul Afacerilor Externe;
– 1967 – 1968, Ministru Adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
La 28 februarie 1968 este numit Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar în Republica Franceză, unde are onoarea de a prezenta scrisorile de acreditare Președintelui Republicii, marele om al secolului al XX-lea, Generalul Charles de Gaulle, fiind puntea de legătură între Paris și București în pregătirea istoricei vizite a președintelui francez în România din mai 1968, făcând parte din delegația română.
În anul 1977 își încheie mandatul, revine în țară și este numit Director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, primind și alte însărcinări:
1978 – 1983, Președintele Asociației Juriștilor din România;
1981, Șeful Direcției pentru Organizațiile Internaționale din Ministerul Afacerilor Externe;
Din 6 mai 1982, a fost ales în unanimtate Vicepreședinte în Comisia de Drept Internațional a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, cu sediul la Geneva.
Cariera diplomatică a ilustrului om al Novaciului se încheie în anul 1985 când este numit Consilier în cadrul Ministerului Justiției, funcție pe care o îndeplinește până în
anul 1990, când, după o viață închinată țării, cu eforturi, griji și mari responsabilități, își găsește sfârșitul în ziua de 19 aprilie 1990, la nici 62 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul ,,Sfânta Vineri’’ din București.
De curând, nepotul său, ing. Dinuț Flitan, fiul medicului specialist în Obstretică-Ginecologie, Ilie Flitan, fost director al Spitalului și Policlinicii Orașului Novaci, trecut și dânsul în eternitate, mi-a dăruit două cărți de mare valoare: ,,Scînteia de la Praga’’ de Andrei Tinu și ,,Secolul meu scurt’’ a lui Mircea Malița. Două cărți în care autorii scot în evidență strălucita carieră diplomatică a novăceanului nostru, Juristul-Diplomat, Constantin (Dinel) Flitan.
În cele ce urmează, voi reda câteva fragmente din activitatea diplomatică a marii valori novăcene din perioada premergătoare invadării Pragăi, Bratislavei și întregii
Cehoslovacii de către trupele armatelor celor cinci țări membre ale Organizației Tratatului de la Varșovia din noaptea de 20 spre 21 august 1968 (URSS, Germania de Est, Bulgaria, Polonia și Ungaria), invadare contestată puternic de către România.
Scînteia de la Praga, Tratativele de la Cierna nad Tison:
,,Marți, 30 iulie 1968, Constantin Flitan, ambasadorul nostru la Paris, făcea o amplă analiză a întâlnirii cehoslovaco-sovietice și a reacției mediilor diplomatice și jurnalistice occidentale față de această întrevedere decisivă pentru soarta reformelor pragheze’’. Presa franceză a zilei de 30 iulie titra caracterul grav al situației cehoslovace și importanța decisivă a tratativelor de la Cierna nad Tison… În finalul telegramei lui Flitan sunt menționate două incidente din debutul întâlnirii din localitatea slovacă, semnalate de posturile de radio franceze… Cehoslovacii contau pe amânarea unei intervenții în forță a sovieticilor, iar convorbirile de la Cierna nad Tison le dădeau speranțe că lupta se va da pe tărâmul dezbaterilor ideologice. Vilem Pithart, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Paris îl informa pe Constantin Flitan de faptul că partea sovietică miza pe defecțiunea unuia dintre liderii comuniști de la Praga, Kolder…’’.
Ocuparea Cehoslovaciei
,,… Prima țară occidentală care a reacționat la invadarea R.S. Cehoslovace de către cele cinci țări semnatare ale Pactului de la Varșovia a fost Franța. În telegrama cu numărul 72.849, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Paris, Constantin
Flitan, precizează că ,,posturile de radio franceze transmit, la intervale scurte, știri privind intrarea trupelor sovietice, poloneze, est-germane și ungare în Cehoslovacia. Se anunță ocuparea principalelor orașe.
Se afirmă că trupele străine trag în principalele clădiri din Praga și că mulțimea masată în fața tancurilor strigă ,,Fasciștii!’’…
Academicianul și matematicianul de prestigiu, Mircea Malița, diplomat de carieră, fost Ambasador la Washington, în cartea ,,Secolul meu trecut’’_, capitolul ,_,Lagărul socialist’’ vorbește despre Tratatul de la Varșovia creat în 1955.
La Conferința pentru încheierea și redactarea noului Tratat de la Varșovia, de la Moscova, directorul tratatelor, după spusele lui Mircea Malița era un bun jurist, intransigent, Constantin Flitan.
La Berlin, în 1968, la Consfătuirea adjuncților de la Externe din țările Tratatului, când trebuia să se elaboreze statutul nou al Comandamentului Unit, din partea României erau Mircea Malița și Constantin Flitan.
,,Mă aflu cu Constantin Flitan, același bloc de neclintit, de la negocierile din Moscova. Nu cedăm, ne certăm. Nu rezultă niciun acord. Va rezulta doar un comunicat scurt despre
,,discutarea unor probleme de interes comun’’.
Acesta a fost Juristul-Diplomat Constantin (Dinel) Flitan, un mare fiu al Novaciului, plecat prea timpuriu dintre noi.
CONSTANTIN DÂRVĂREANU
