– Discuții cu premierul Bolojan pe baza unui studiu de impact intermediar
– Închiderea capacităților miniere crește prețul energiei electrice cu cel puțin 30%
– Zăcămintele de cărbune, în analiza Ministerului Energiei
– ”Oamenii trebuie să aibă un job la ei acasă”
– Anumite entități ar putea să cerceteze ce s-a întâmplat în ultimii 6 ani în sistemul energetic național
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, va aduce pe masa CSAT problema Complexului Energetic Oltenia care va fi închis în patru luni de zile. Mai exact, e vorba despre carierele și termocentralele CEO peste care se va pune lacătul la 31 decembrie 2025, dacă nu se vor lua măsuri urgente.
Acesta cere implicarea prim-ministrului și președintelui pentru ca, într-un efort comun, să convingă Comisia Europeană, cu argumente solide, că România mai are nevoie de cărbune cel puțin până în anul 2030.
Mai mult, ministrul a declarat în conferința de presă de ieri, că închiderea termocentralelor va duce la creșterea prețului energiei electrice cu cel puțin 30%, pentru că prețul energiei electrice se află în tot ce înseamnă securitatea națională.
2.700 de MW trebuie să dispară din sistem în patru luni! Ministrul se opune
Acesta a declarat: ”Prețul energiei se regăsește în tot ce înseamnă securitatea noastră națională și, în negocierile pe care le avem cu cei de la Comisia Europeană, pentru a regla lucruri care ne-au dus într-o situație extrem de complicate, și aici mă refer la țintele de decarbonizare, care trebuie atinse până la finalul acestui an, și care presupun să scoatem din uz puteri instalate de aproximativ 2.700 de MW, acele centrale pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia și Valea Jiului, care, odată scoase din producție ar crea o vulnerabilitate și mai mare din punct energetic pentru România, și, care, scoase din uz, ar crește prețul cel puțin cu cel puțin 30%, lucru care, la nivelul negocierilor cu cei din Comisia Europeană pot să fie purtate atât la nivel politic, trebuie să fie purtate național, unitar de către statul român, nu doar de către ministrul de resort”, a spus ministrul.
Studiu intermediar pentru CSAT și Comisia Europeană
Prin urmare, a mai declarat Bogdan Ivan, ”e un efort al României pe care eu mi-l asum să-l gestionez la nivel tehnic și operațional, dar e un efort, e o situație de care trebuie să știe conducerea României pentru a lua măsuri în consecință pe care le propun, de asemenea, în cadrul documentului pe care o să-l transmit și Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.
Pe de altă parte acesta a răspuns unei întrebări puse de unul dintre jurnaliști, cu privire la mesajul pe care ar putea să-l transmită minerilor și energeticienilor, aflați în situația de a rămâne fără locuri de muncă după închiderea minelor din Valea Jiului și a carierelor din CEO. De asemenea, acesta a vorbit și despre modul în care se va pune problema securității naționale în CSAT și în fața Comisiei Europene: ”Sunt două aspecte: eu sunt ministrul Energiei de două luni, problemele sistemice de care vorbim și pe care le-am expus, în parte, mai devreme, sunt de ani sau zeci de ani și au o istorie foarte complexă pe care parțial o știm și poate ar fi și anumite entități care ar trebui să le cerceteze din punct de vedere al acestor perioade. Ce pot să vă spun astăzi e că România mai are patru luni până în momentul în care, conform angajamentelor luate de statul român, acum 4,5,6 ani, trebuie să-și închidă atât minele, cât și centralele pe cărbune. În momentul de față, aștept în cursul acestei zile o formă finală a unui studiu intermediar asupra impactului securității energetice a României a închiderii acestor capacități. Negocierile pe care le-am început cu cei din Comisia Europeană vizează date tehnice foarte clare, urmează ca în cursul zilei de mâine (azi,n.r.), după o discuție cu premierul României, când o să-i prezint datele respectivului studiu, să-l transmit și celor din Comisia Europeană și să analizăm foarte clar cum, în această etapă, să oprim închiderea acestor capacități și să păstrăm în continuare deschise centralele pe cărbune”, a mai spus ministrul.
Cum ar putea fi exploatat zăcământul de cărbune existent
Cu privire la zăcămintele de lignit, huilă și antracit din județele Gorj și Hunedoara, Bogdan Ivan a mai precizat: ”Din perspectiva mea, într-o analiză socială, economică și strategică a României, am avut o discuție și o să încep demersurile legale pentru a face o analiză asupra zăcămintelor din Valea Jiului, din județele Hunedoara, Gorj, unde avem preponderant această concentrație a cărbunelui, antracit, huilă, lignit, pentru a vedea foarte clar dacă există posibilitatea de a prelungi până în 2030, că aceasta e ținta pe care o am, ca până în 2030 cel puțin să păstrăm exploatarea minieră și să avem în continuare central pe cărbune pentru ca în tot acest timp să construim alte central bazate pe gaz care să preia sarcina de producție a energiei electrice, pe de o parte, iar pe de altă parte, consider strategic pentru România să pună în calcul, dacă avem cu adevărat aceste resurse, cum ele pot fi exploatate în continuare, să menținem activitatea economică în aceste zone și să punem în calcul că ele pot fi exportate. Am făcut o analiză, împreună cu alți colegi miniștri ai energiei din regiune care au nevoie de cărbune în continuare”.
”Mă uit la Germania și Polonia unde s-au redeschis activitățile miniere”
Ministrul a subliniat: ”Mă uit la Germania, la Polonia, am observat acolo redeschiderea activității miniere de exploatare a cărbunelui și cred că și România, din punct de vedere economic, pentru a salva acele zone care au o tradiție de zeci de ani în extracția cărbunelui, să poată în continuare să-și desfășoare activitatea și oamenii să poată să aibă un job bine plătit la ei acasă. În paralel, împreună cu comisarul european pe social, educație, integrare profesională, doamna Roxana Mânzatu, am purtat o discuție clară, legată de oportunități de finanțare pentru economia locală, pentru a se diversifica sursele de venituri pentru oamenii din acea regiune și lucrăm pe aceste două paliere. Asta e viziunea mea pe termen scurt, mediu și lung, 1: să salvăm închiderea atât a exploatării miniere, cât și a termocentralelor, 2: să le păstrăm în activitate până când le înlocuim cu central pe gaz și 3, acolo unde sunt zăcăminte, cred că România poate să fie o țară care să producă, să exporte cărbune, și fără să aibă o amprentă de CO2 asupra țării noastre”, a mai spus Bogdan Ivan.
Mihaela C.Horvath
