Acționarii Complexului Energetic Oltenia vor decide, pe 21 noiembrie, viitorul companiei și, implicit, soarta a două dintre cele mai controversate figuri din conducerea sa. Numirea a patru noi supraveghetori, cu mandat până în august 2027, nu este doar o formalitate administrativă, ci un moment extrem de important, în contextul în care aceștia vor trebui să tranșeze cazul Plaveti–Trufelea, considerat de Comisia Europeană un exemplu de guvernanță corporativă defectuoasă și conflict de interese. Miza este uriașă – 228 de milioane de euro din PNRR, bani care pot fi pierduți dacă România nu își respectă angajamentele.
Schimbări decisive la CE Oltenia
Acționarii Complexului Energetic Oltenia (CEO) au convocat pentru 21 noiembrie o ședință AGA cu o miză dublă. Oficial, apare alegerea a patru noi supraveghetori, ca urmare a finalizării procedurii de selecție și, implicit, aceștia trebuie să clarifice situația mai mult decât controversată a președintelui Directoratului, Iulius Dan Plaveti, și a lui Cosmin Constantin Trufelea, membru în același for de conducere a companiei. Mandatele noilor supraveghetori vor fi valabile până în august 2027, iar cei înlocuiți sunt Adrian Dăianu, Viorel Rogojinaru, Marius Goanță și Cătălin Călinoiu, care își vor încheia rolul provizoriu în CS.
Bruxelles-ul cere integritate
Decizia vine pe fondul presiunilor exercitate de Comisia Europeană, care a suspendat parțial, pe 28 mai 2025, tranșa a treia din sprijinul financiar acordat României prin PNRR. Motivul: neîndeplinirea unor jaloane esențiale, între care reforma guvernanței corporative în companiile de stat. Cazul CE Oltenia a fost catalogat drept emblematic pentru ,,conflicte de interese reale și potențiale, precum și influență politică și ierarhică nejustificată”.
Suspiciuni de conflict de interese
Trebuie reamintit faptul că Plaveti și Trufelea au semnat contractul cu ARC Consulting SRL pentru organizarea selecției membrilor Directoratului, în timp ce ocupau funcții provizorii. Ulterior, cei doi s-au înscris la selecție și au fost desemnați pentru mandate de patru ani. Situația a stârnit reacții dure, fiind considerată incompatibilă cu standardele europene de guvernanță. Curtea de Conturi a României nu a confirmat suspiciunile, din punct de vedere al competențelor sale și a procedurilor de achiziții publice, dar a sesizat, în lunile martie și aprilie ale acestui an, Agenția Națională de Integritate și Agenția pentru Monitorizarea si Evaluarea Performantelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituții abilitate să verifice integritatea procedurii. Până pe 25 octombrie, atunci când a fost finalizat raportul de către inspectorii de conturi, cele două instituții nu au comunicat rezultatul verificărilor.
Raport după raport, dar fără decizie
Totuși, la sfârșitul lunii februarie 2024, prin raportul de inspecție întocmit de Ministerul Energiei prin Direcția Antifraudă Integritate și Inspecție a concluzionat următoarele: ,,Față de adresa DAII …, Direcția Generală Juridică și Relații Instituționale opinează că din situația prezentată, există suspiciuni rezonabile cu privire la existenta a unui conflict de interese. Aceste suspiciuni au în vedere că membrii Directoratului care au semnat contractul cu expertul specializat în recrutarea resurselor umane, ulterior acestor demersuri, și-au depus propria candidatură pentru o poziție în cadrul Directoratului în cadrul acestei proceduri de selecție”. Consiliul de Supraveghere a reluat procedura de selecție, ignorând avertismentele. Luna trecută, Comisia Europeană a reiterat, într-un document oficial privind renegocierea PNRR, necesitatea reformării guvernanței corporative în sectorul energetic.
Miza: 228 milioane de euro
Practic, avertismentul este cât se poate de clar: dacă Plaveti și Trufelea nu vor fi revocați sau nu vor demisiona până la 28 noiembrie, România riscă să piardă 228 de milioane de euro din fondurile PNRR. Astfel, ședința din 21 noiembrie devine un moment crucial nu doar pentru CE Oltenia, ci pentru România.
George Constantin
