Într-o perioadă în care Ministerul Energiei solicita Complexului Energetic Oltenia (CEO) să reducă cheltuielile cu 20% și să diminueze numărul angajaților TESA cu 30%, compania a aplicat un model surprinzător de reorganizare: reîncadrarea foștilor șefi pensionați. Practic, austeritatea este doar pentru unii, iar privilegiații își păstrează scaunele fără întrerupere și cu venituri salariale considerabile.
Pe site-ul CEO figurează numeroase nume de foști șefi ai companiei care, la momentul pensionării, și-au depus declarațiile de avere și interese, marcând încetarea activității. Cu toate acestea, mulți dintre ei au fost readuși în funcții, beneficiind de aceleași salarii ca înainte de pensionare.
Situația este atât de absurdă încât declarațiile de avere și interese completate la încetarea activității și cele de la reangajare au exact aceeași dată, semn că unii dintre acești șefi nici măcar nu au plecat cu adevărat. Mai exact, pensionarea a fost doar un artificiu birocratic, menit să simuleze o schimbare.
Presa a semnalat anterior astfel de situații, printre care se numără și cazul lui Ion Petroniu, directorul Direcției Strategii Dezvoltare, care continuă să încaseze un salariu de 16.300 de lei lunar.
Tot în această categorie de ,,plecați, dar încă prezenți” se află Florin Vas, director adjunct producție la Sucursala Minieră, remunerat cu 16.800 de lei lunar, și Grigore Borugă, director UMC Rovinari, care își păstrează leafa de 13.500 de lei lunar.
Conform surselor interne din cadrul CEO, majoritatea șefilor reangajați se află la UMC Jilț, unde șapte șefi, printre care adjuncți șef sector, adjunct șef secție și șefi de schimb au fost reîncadrați în companie, după ce au ieșit la pensie. La UMC Rovinari și UMC Motru, câte doi șefi au fost reangajați, iar la SE Ișalnița și SE Rovinari, alți foști conducători s-au întors în funcții.
Această mascaradă administrativă contrazice orice principiu de eficiență și economie.
În timp ce CEO menține în jur de 1.800 de angajați pe perioadă determinate, prelungindu-le contractele de muncă din șase în șase luni sau chiar și numai o lună, cercul închis al privilegiilor continuă să funcționeze fără probleme. Reangajările masive ale foștilor șefi demonstrează că, pentru cei aflați în vârful piramidei, pensionarea nu este un sfârșit, ci doar o formalitate menită să le securizeze posturile.
Claudiu Matei
