Tensiunile din Orientul Mijlociu cresc de la o zi la alta, iar piața mondială a petrolului începe deja să reacționeze violent. Atacurile asupra petrolierelor din zona Golfului Persic și amenințările privind blocarea Strâmtorii Ormuz arată cât de fragil este echilibrul energetic al lumii.
Această fâșie îngustă de apă dintre Iran și Oman nu este un simplu punct pe hartă. Prin ea trece aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic pe planetă. Orice tensiune militară în această zonă se transformă instantaneu într-un șoc pe piețele energetice. Exact asta se întâmplă acum.
În ultimele zile, mai multe petroliere au fost atacate sau avariate în apele din apropierea Irakului, iar temerile privind securitatea transporturilor au împins prețul petrolului Brent din nou spre 100 de dolari pe baril. Traderii și analiștii vorbesc deja despre scenarii mult mai dure dacă situația scapă de sub control, cu prețuri care ar putea urca spre 150 sau chiar 200 de dolari pe baril.
Declarațiile liderilor politici nu liniștesc deloc situația, dimpotrivă. Președintele american Donald Trump a transmis că Statele Unite nu vor permite blocarea fluxului de petrol prin Ormuz și a avertizat Iranul că orice astfel de încercare va fi întâmpinată cu o reacție militară „de multe ori mai puternică”. Washingtonul discută deja despre escortarea petrolierelor în zonă pentru a menține rutele deschise.
La Teheran, tonul este la fel de dur. Liderii iranieni au sugerat că închiderea strâmtorii poate deveni o armă strategică împotriva Occidentului, iar navele statelor considerate ostile pot deveni ținte legitime. Practic, petrolul este transformat într-un instrument de presiune geopolitică.
Pentru români, aceste tensiuni par îndepărtate. Se întâmplă la mii de kilometri distanță, într-o regiune cu care puțini au legături directe. Și totuși, efectele se văd deja.
În România, motorina se apropie de 8,90 lei pe litru, iar orice creștere a petrolului pe piețele internaționale se transmite rapid în prețurile de la pompă. Pentru transportatori, pentru fermieri și pentru companiile de distribuție, acest nivel este deja o presiune serioasă.
Dar adevărata problemă apare în lanț. Motorina mai scumpă înseamnă transport mai scump. Transportul mai scump înseamnă alimente mai scumpe. Iar alimentele mai scumpe înseamnă un nou val de inflație care ajunge direct în buzunarele oamenilor.
Cu toate acestea, în România discuția despre impactul acestei crize aproape că nu există. În timp ce alte state analizează măsuri de protecție economică – de la utilizarea rezervelor strategice până la scheme temporare de sprijin pentru economie – la București liniștea este aproape totală.
Iar piețele energetice nu așteaptă deciziile politice. Ele reacționează instantaneu la fiecare rachetă lansată, la fiecare navă atacată și la fiecare amenințare militară.
Dacă tensiunile din Strâmtoarea Ormuz vor continua să crească, următoarele săptămâni ar putea aduce noi scumpiri ale carburanților.
Iar atunci, criza din Orientul Mijlociu nu va mai fi doar o știre externă. Va deveni o realitate zilnică pentru fiecare român care ajunge la pompă, la supermarket sau își plătește facturile.
Pentru că, într-o lume dependentă de energie, războaiele petrolului nu se poartă doar pe mare. Ele se simt, în cele din urmă, în buzunarele oamenilor.
Dragoș Ionică
