Galeria de Artă Românească Modernă din cadrul Muzeului Național de Artă al României găzduiește, în această perioadă, un eveniment cultural inedit; astfel, în sala Brâncuși a instituției amintite sunt expuse, pe lângă lucrări din tinerețe ale marelui sculptor Constantin Brâncuși, carnetul de schițe și două capete de copil din bronz realizate de către titanul născut în Hobița Gorjului în anul 1906.
Carnetul de schițe reprezintă o piesă rară din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României (MNAR) și va fi deschis, pe parcursul expoziției, în fiecare săptămână la alte pagini, pentru a face posibilă parcurgerea tuturor desenelor și însemnărilor lui Brâncuși, după cum informează reprezentanții MNAR.
Carnetul de schițe și cele două capete de copil din bronz sunt expuse în premieră la sediul Muzeului Național de Artă al României, expoziția putând fi vizitată de public până în data de 25 martie 2026, ora 10.30. Demn de remarcat este și faptul că acest carnet de schițe este singura mărturie substanțială care s-a păstrat din anii de formare ai lui Constantin Brâncuși în calitate de student la Școala de Arte Frumoase din București și reprezintă o piesă rară din patrimoniul muzeului amintit. Carnetul este alcătuit dintr-un număr de 71 de file, legate printr-o copertă cartonată din pânză roșie; există 89 de schițe (două dintre ele neterminate, 49 verso și 59 verso), șase pagini conțin autografe, iar carnetul a fost lăsat de Brâncuși, înainte de plecarea sa la Paris, compozitorului de coruri Ion Croitoru (1885-1972).
Printre cele mai semnificative desene din carnetul de schițe, se numără cele două autoportrete în creion roșu (fila nr. 55, din profil, și fila nr. 56, frontal), de fapt primele autoportrete cunoscute ale lui Brâncuși. În ambele, tânărul artist are deja barbă și poartă o pălărie ale cărei boruri largi îi conferă, în mod voit, în autoportretul frontal, un fel de aură similară cu aceea a sfinților reprezentați în icoane, sunt de părere reprezentanții MNAR. Autoironia și ambiția se amestecă subtil în astfel de incursiuni în propria psihologie.
Marius STOCHIȚOIU
