- Accentul se va pune pe nuclear, apă, parcuri solare și eoliene
Consumul de energie electrică este estimat să crească modest în următorii opt ani, în concordanță cu perspectivele de evoluție a Produsului Intern Brut (PIB), în timp ce capacitățile de producție, în special din surse regenerabile, sunt prevăzute să aibă un avans mai consistent.
Sunt date incluse în raportul anual al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru 2024, consultat de Mediafax.
Document trimis Parlamentului
Scenariile privind evoluția consumului de energie electrică în Sistemul Energetic Național arată un optimism moderat, conform raportului ANRE. Documentul autorității a fost finalizat și transmis Parlamentului în luna iulie și a fost publicat pe site-ul autorității săptămâna trecută. Astfel, conform datelor ANRE, consumul intern net în orizontul anului 2024 se încadrează între o limită minimă de 51,1 TWh și una maximă de 52,8 TWh. În anul 2028, aceste limite sunt așteptate să crească la 56,5 TWh, cea minimă, și 58,4 TWh, cea maximă. Peste opt ani, în 2033, consumul intern net anual este estimat să crească la 61,4, respectiv 63,5 TWh.
Estimări: 4.000 MW în 2033 – capacitatea fotovoltaicelor pe acoperiș
Documentul ANRE include și estimări privind (auto)consumul din surse regenerabile. Conform ipotezelor ANRE din scenariul de referință, capacitatea centralelor electrice fotovoltaice (CEF) pe acoperiș va atinge 4.000 MW în 2033, contribuind la acoperirea unui (auto)consum anual de energie electrică de peste 5 TWh, valoare estimată pe baza factorului de încărcare mediu rezultat din PECD.
Tendințe: dezvoltarea surselor regenerabile
În ceea ce privește evoluția capacității de producere disponibile în SEN în perioada 2024-2033, în Scenariul de Referință au fost transpuse principalele tendințe generate de politica UE în materie de energie şi climă, reflectate și în obiectivele PNIESC, de promovare a eficienței energetice, dezvoltare a surselor regenerabile de energie și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, conform raportului ANRE. „Această evoluție presupune intrarea în exploatare de noi capacități de producere din surse regenerabile, în special eolian, fotovoltaic, dar și hidro și biomasă într-o măsură mai mică”, se arată în raport.
Conform noilor ținte prevăzute în proiectul de actualizare a Planului Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), se prevede o majorare cu aproximativ 5 GW a capacității totale solară și eoliană pentru anul 2030, față de valorile asumate în versiunea actuală.
Câtă energie hidro se va produce până în 2033
Conform informațiilor comunicate de Hidroelectrica, în scenariul de referință s-a prevăzut finalizarea până în anul 2033 a unor centrale hidroelectrice mici aflate în diferite stadii de execuție, totalizând 455 MW. Capacitatea totală de producere de energie electrică din surse hidroelectrice va atinge astfel 6.768 MW, din care 3.396 MW pe firul apei și 3.372 MW cu lac de acumulare. „Astfel, în perioada 2024-2033, sursele regenerabile vor înregistra o creștere totală de capacitate de aproximativ 11,6 GW (din care peste 11,1 GW eolian + solar), capacitatea totală SRE instalată în SEN in 2033 urmând să depășească 23,7 GW (inclusiv hidro)”, se arată în raportul ANRE.
Raportul ANRE include și situația centralelor convenționale, la nivelul anului 2024, care, un an mai târziu sunt modificate parțial.
Grupurile energetice vechi de peste 30 de ani dispar
Astfel, acesta include datele colectate de la principalii producători de energie electrică și termică în cogenerare au pus la dispoziția Transelectrica intențiile acestora de retragere definitivă din exploatare sau de retehnologizare a unor grupuri existente, ca urmare a depășirii duratei de viață normate și/sau a neconformării la cerințele de mediu ale Uniunii Europene (Directiva 2010/75/UE), asociate, în unele cazuri, cu înlocuirea acestora cu grupuri noi, mai performante, în principal pe gaze.
Potrivit ANRE, la nivelul anului 2024, 72% din grupurile din SEN cu puterea instalată mai mare de 20 MW, totalizând aproape 2,3 GW putere netă, au o vechime mai mare de 30 ani. Dintre acestea, la unele s-au realizat lucrări de retehnologizare şi/sau modernizare, fiind echipate cu instalații pentru reducerea emisiilor care le permit încadrarea în normele impuse de UE, altele, totalizând peste 2,0 GW, vor fi scoase din funcțiune până la sfârșitul anului 2025, urmate până în 2033 de alte grupuri pe gaze (0,3 GW).
„În total, pe măsura depășirii duratei de viață și de către alte grupuri, în Scenariul de Referință analizat, producătorii intenționează să retragă definitiv din exploatare capacități termo ce însumează peste 2,8 GW în perioada 2024–2033, din care 2,3 GW pe cărbune (lignit și huilă) și 0,5 GW pe hidrocarburi. Această reducere de capacitate va fi compensată prin instalarea de grupuri noi pe gaze naturale, totalizând peste 4,5 GW net, ce includ proiectele cu ciclu combinat CCGT de la Ișalnița și Turceni, prevăzute pentru PIF în 2026, potrivit Planului de restructurare – decarbonare al CE Oltenia, dar și de la Craiova, Iernut (Romgaz), Deva, București (ELCEN) ș.a”, se arăta în raportul finalizat în iulie.
Obligațiile României
În conformitate cu angajamentele asumate inițial prin PNRR – Componenta 6, Reforma 1, România avea obligația retragerii din exploatare, până la sfârșitul anului 2025, a unei capacități totale de 1.755 MW din grupurile energetice pe bază de cărbune. În urma negocierilor cu Comisia Europeană, a fost aprobată ajustarea etapelor de îndeplinire a țintei inițiale, astfel încât până la data de 31 decembrie 2025 să fie retrași definitiv 1.045 MW, urmând ca până la data de 31 august 2026 să fie retrași suplimentar 710 MW, conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului nr. 14452/25 din 13 noiembrie 2025. Potrivit Guvernului, prin menținerea în funcțiune, integral sau cu putere redusă, a capacităților energetice prevăzute în proiect, se asigură adecvanța Sistemului Electroenergetic Național, precum și continuitatea furnizării energiei termice către operatorii economici și populația din municipiile Craiova și Râmnicu Vâlcea.
Energia nucleară, o soluție de dezvoltare strategică
Specialiștii ANRE arată că, alături de gaze naturale, energia nucleară rămâne o soluție de dezvoltare strategică, ce va juca un rol important în asigurarea, atât a tranziției spre decarbonizare, cât și a securității energetice, prin punerea în funcțiune a centralei cu reactoare modulare mici (SMR) la începutul anului 2030 și a noilor unități 3 și 4 de la CNE Cernavodă, la sfârșitul anului 2030 și respectiv 2031, conform estimărilor SN Nuclearelectrica SA. De menționat că decizia finală în cazul proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești nu a fost luată încă. ANRE amintește că o discontinuitate în producția nucleară va avea loc în perioada 2027-2029, când este programată oprirea în retehnologizare a unității 1, pentru prelungirea duratei de viaţă cu 30 ani.
Se așteaptă realizarea a noi capacități ,,curate”
În acest context, tranziția energetică a României către tehnologii cu emisii scăzute de carbon și energie din surse regenerabile presupune un efort investițional considerabil în perioada 2024- 2033, corespunzător instalării unor capacități noi în SEN de ≈18 GW, conform Scenariului de Referință modelat.
Planuri de viitor
Proiectele de reabilitare şi grupurile noi ce vor fi puse în funcțiune în Scenariul de Referință, în perioadele relevante, agregate pe categorii de centrale în funcție de combustibilul principal, înseamnă o creștere de 10.906 MW în perioada 2024 – 2028 și și de 7.990 MW în anii 2029 – 2033. În conformitate cu acest program de dezvoltare, evoluția capacității totale de producere nete disponibile în SEN la nivelul anilor țintă 2024, 2028 și 2033 ilustrează reducerea participării cărbunelui (totale, a lignitului) în mixul de producere la nivelul anului 2026 şi înlocuirii acestuia în viitor cu gaze naturale, surse regenerabile și energie nucleară, în linie cu angajamentele UE în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Energia solară și eoliană, în creștere
Astfel, actuala felie a energiei din resurse hidro, cu cea mai mare cotă, este estimată să scadă în anii următori, în favoarea celor eoliene și solare. Potrivit estimărilor, energia eoliană va crește de la o cotă de 15,9% în 2024 (dintr-un total de 19,2GW) la 21,8% în 2033 (la un total estimat de 33,5 GW)
Energia solară va continua ascensiunea, de la capacități cu o pondere de 20,3% în 2024, la 28,9%, în 2033.
Gazele vor genera 17,9% din totalul energiei
Gazele naturale vor genera în 2024 21,2% din totalul energiei electrice, în creștere față de 2024, cu 12,2%, urmată de o descreștere la 17,9%, în 2033. Per ansamblu, ANRE estimează o creștere cu aproximativ 74% a capacităților de producție în următorii opt ani. Mai concret, avansul este de la 19,2 GW în 2024 la 25,8 GW în 2028, apoi la 33,5 GW în 2033.
M.C.H.
