În ziua de 19 februarie 2026, comuna Peştişani a omagiat la modul strălucit şi impresionant aniversarea celor 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, ca un semn al încrustării în devenirea vremii a unui eveniment marcat printr-o suită de manifestări de referinţă, demne de înscris în calendarul brâncuşiologiei moderne! Nu mă voi rezuma la simpla prezentare descriptivă şi imagistică a manifestărilor de la Liceul Tehnologic «Constantin Brâncuşi», de la «Casa-Muzeu» de la Hobiţa sau de la Căminul cultural de la Brădiceni, pentru că nu dispun de tehnica necesară şi nici n-am dorit să beneficiez de facilităţile oferite de către gazde pentru a da informaţii şi o serie de ştiri însoţite de secvenţe fotografiate, pentru că încă din vremea când învăţam ziaristica la revistele: «Viaţa studenţească» şi «Amfiteatru», sub îndrumarea reputatului Ion Cristoiu, acesta mă sfătuia să fac ziaristică profesionistă, să nu mă rezum doar la redarea unor ştiri legate de un anumit eveniment sau la evidenţierea prezenţei unor persoane de top, iar, materialul pe care îl public ,,să nu fie o adunătură de «ştirici» efemere, ci, mai mult, el trebuie să costituie şi o atitudine de ziarist”, faţă de ceea ce este pozitiv sau negativ în conţinutul desfăşurării evenimentului!
,,Să ne prezinte în lume cu numele său marele sculptor al omenirii, Constantin Brâncuşi”!
Am pornit de la această naraţiune introductivă, pentru că la Liceul Tehnologic «Constantin Brâncuşi» din Peştişani, cred că s-a desfăşurat cea mai reuşită acţiune omagială cu un mare conţinut de idei, onorată de prezenţa unor oameni deosebiţi şi pasionaţi de ceea ce fac în conturarea imaginii genialului «părinte al sculpturii moderne» şi de ilustrarea modestă şi sinceră a semnificaţiei acestei sărbători. În ordinea luărilor de cuvânt, voi începe cu prezentarea în întregime a comunicării domnului Inspector Şcolar General, prof. Marius Staicu, pentru acurateţea şi sinceritatea celor spuse, printre altele: ,,Sărbătorim, astăzi, 150 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi, fiu al Hobiţei, al Gorjului şi al României. Ne aflăm aici, la Peştişani, în locul unde a început povestea unui copil care avea să schimbe pentru totdeauna arta modernă. Din simplitatea satului românesc, din liniştea lemnului şi a pietrei, Brâncuşi a creat un limbaj universal cunoscut. A avut curajul să lase în urmă forma pentru a căuta esenţa şi a reuşit! Brâncuşi nu a fost doar un sculptor, a fost un vizionar, a demonstrat că tradiţia nu ne dictează, ci, ne explică faptul că rădăcinile adânci pot susţine zboruri înalte. Astăzi, la 150 de ani de la naşterea sa, nu celebrăm doar un artist, celebrăm o idee, aceea că dintr-un sat mic din Gorj poţi ajunge să modelezi conştiinţa artistică a lumii. Avem datoria să ducem mai departe această moştenire prin educaţie, prin cultură, prin respect faţă de valori! La mulţi ani, Constantin Brâncuşi, la mulţi ani spiritului creator românesc, şi am să închei spunând că apreciez ideea colegilor mei de la liceu de a invita aici pe domnul Avramescu şi să creeze, să aibă un atelier de creaţie cu elevii de la Liceul Tehnologic, pentru că este o idee minunată şi aşa cum s-a născut Brâncuşi aici, putem descoperi că se mai naşte încă un mare artist la atelierul de creaţie de la Liceul Tehnologic Peştişani, poate, aşa cum s-a născut Brâncuşi aici, o să descoperim că se mai naşte încă un mare artist, iar, acest atelier încearcă să descopere artistul de la Liceul Peştişani! Mulţumim Domnule Avramescu! Mulţumesc, pot să spun doar acum! Sigur, despre Brâncuşi, oricare dintre noi, specialist sau nespecialist, putem vorbi mult, pentru că am crescut cu Brâncuşi, iar, ceea ce a lăsat el în urmă ne-a marcat şi ne marchează viaţa în fiecare zi! Până la urmă, Gorjul şi Peştişaniul sunt recuoscute în lume, poate, datorită lui Constantin Brâncuşi” a concluzionat domnia sa! În continuare, poate cel mai cunoscut şi mai respectat brâncuşiolog al Gorjului şi printre cei mai valoroşi ai ţării, domnul prof. univ. dr. Ion Mocioi a pornit de la faptul că: ,,E o zi mare
azi, iar, eu am venit cu conducerea Asociaţei care aduce în atenţie pentru noi, pe cei care au luptat pentru libertatea ţării. Dincolo de faptul că are cei mai mulţi generali, Gorjul este eroic, cu eroi care au luptat din vremuri depărtate, din vremea lui Burebista, până în 1918, când s-au unit provinciile româneşti. Iată că ajungem să ne prezinte în lume cu numele său marele sculptor al omenirii, Constantin Brâncuşi. El a început o mare istorie a artei româneşti şi chiar a spus că odată cu opera lui începe o istorie nouă în întreaga lume! ,,Cocoşul sunt eu”, spunea Brâncuşi, pentru că voia să trezească societatea la o viaţă nouă”! În continuare, domnia sa a insistat asupra ideii că sunt mulţi savanţi în lume care recunosc faptul că România este ţara lui Brâncuşi, că Peştişani şi Hobiţa sunt meleaguri pe care talpa lui le-a cucerit încă din copilărie. Dar, el nu este încă bine cunoscut, pentru că abia încheiem o etapă de cunoaştere, ca număr, a tuturor operelor lui, vreo 720 de lucrări, iar, el este şi va rămâne inovatorul, nu numai în arta plastică propriu-zisă, pictură şi sculptură, dar, şi în desen, pentru că fiecare operă a realizat-o mai întâi sub formă de desen, inclusiv în culori. E un mare desenator în arta lumii, despre care nu se prea vorbeşte, a insistat vorbitorul!
,,Merită felicitări organizatorii manifestărilor de omagiere”!
Vom reveni asupra cuvântului avizat şi plin de savoare al domnului Ion Mocioi, pentru că e plin de substanţă şi de conţinut, dar, pentru finalul acestui material, dorim să ne referim la cuvântul plin de sensibilitate şi de trăire empatică al domnului rector, prof. univ. dr. Moise Bojincă, cel care a pornit de la premisa că omagierea lui Brâncuşi este în primul rând o datorie, dar, în acelaşi timp şi o necesitate! Este cu atât mai mult o datorie a tuturor românilor, şi în primul rând a noastră, a gorjenilor, Brâncuşi fiind cel care a înscris România în sanctuarul spiritual al universalităţii. De aceea: ,,Merită felicitări organizatorii manifestărilor de omagiere, atât la nivel local, cât şi judeţean şi naţional! Spuneam că este şi o necesitate această omagiere, ca un exemplu pentru generaţiile care vin după noi, cărora trebuie să le deschidem orizontul pentru formarea lor, pentru a-şi descoperi potenţialul interior al formării personalităţii, al verificării propriilor calităţi şi aptitudini! În acest sens, merită felicitări conducerea liceului şi cadrele didactice care cu prilejul aniversării celor 150 de ani, ne-au dat Revista «Generaţia Infinit», pentru că este nevoie să se cunoască fundamentul pe care Brâncuşi l-a urmat şi pe care în opera sa l-a sintetizat permanent şi a ajuns la esenţa pe care a exprimat-o în solitudinea reflecţiei sale din atelierul său de la Paris şi care a constituit linia sa de conduită prin care spune:
,,Deşteaptă-te om, pe drumul bun porneşte/ Învinge trândăvia şi lenea ce te-opreşte/, Tu, ca vulturul te-avântă spre zările senine,/ Darul lumii cântă, uită-te pe tine”, şi sigur că de aici au rezultat cele cinci repere brâncuşiene pilduitoare ale stilului său de viaţă şi anume: în primul rând, prioritatea realizării operei desăvârşite, deci, a urmărit ca lucrarea sa să fie desăvârşită, în al doilea rând, «refuzul» alcoolului, ceea ce înseamnă acum narcoticele, afirmând că între 20 şi 40 de ani, el nu are timp pentru aşa ceva, pentru că trebuie să facă bani! În cel de-al treilea rând, utilizarea cu scop afieristic, motivarea fiind că viaţa e ca banul, trebuie să ştii cum să-l utilizezi sau cum să-l înfrânezi, în cel de-al patrulea rând, disponibilitatea la sacrificiu în serviciul scopului, întrucât ,,drumul spre iluminare lăuntrică presupune jertfe severe”, iar, în cel de-al cincilea rând, modestia! Iată, o esenţializare a cuvintelor despre viaţa lui Brâncuşi, mai ales că domnul rector a fost prezent şi la Căminul cultural de la Brădiceni, împreună cu domnul prof. dr. Ionuţ Viorel Bordeiaşi, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, unde cei doi, împreună cu domnul Ion Mocioi, au prezentat vizitatorilor expoziţia de fotografii ale operelor lui Brâncuşi, precum şi frumuseţea şi coloritul costumelor tradiţionale din această zonă binecuvântată a Gorjului! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi






































