Ultima zi a lui februarie ar putea fi și ultima în care Toni Greblă se află în fruntea Autorității Electorale Permanente. Comisiile juridice din Senat și Camera Deputaților se reunesc în cursul dimineții într-o ședință comună în care vor lua în discuție propunerea de înlocuire a lui Greblă de la șefia AEP.
Raportul celor două comisii va intra apoi la vot în plenul comun al celor două camere, în cursul zilei, șansele ca Greblă să nu fie schimbat fiind minime. La ședința celor două comisii juridice este așteptat și politicianul gorjean să fie prezent, acesta având ocazia să își susțină cauza în fața celor care îi vor decide soarta. Liderii coaliției au decis la începutul săptămânii să nu îl mai susțină pe acesta în fruntea Autorității Electorale Permanente, deși din mandatul său de 8 ani s-au consumat doar 2 de la instalarea în funcție.
„Domnul Toni Greblă, în luna martie 2023, la 2 zile după ce a fost numit în această funcţie, şi-a stabilit indemnizaţia lunară cu nerespectarea legii, prin raportare la nivelul salariului minim brut în plată la data numirii (3.000 lei), deşi indemnizaţiile erau îngheţate la nivelul cuantumului de 2.080 lei, valoarea sumelor încasate necuvenit pentru anii 2023 – 2024 fiind constatată şi stabilită de către auditul Curţii de Conturi a României”, se precizează în solicitarea de schimbare din funcție a șefului AEP. Sumele respective au generat și calcularea eronată a diurnelor de deplasare, liderii coaliției invocând și alte motive pentru înlocuirea lui Toni Greblă. „În anul 2024, deşi exista un contract de sediu încheiat pentru funcţionarea Biroului Electoral Central, amplasat în Strada Eugeniu Carada nr. 1-3, domnul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a mutat sediul Biroului Electoral Central într-o altă locaţie, prin încheierea unui nou contract, grevând suplimentar bugetul Autorităţii Electorale Permanente şi implicit bugetul de stat. Domnul Toni Greblă a dat dovadă, prin declaraţiile publice şi acţiunile din ultima perioadă, de o conduită incompatibilă cu funcţia pe care o exercită, aducând atingere imaginii şi prestigiului Autorităţii Electorale Permanente”, se arată în documentul care stă la baza demersului de schimbare a lui Toni Greblă. Ultima declarație de avere completată de acesta în cursul anului trecut arată că, în 2023, actualul șef al AEP a avut venituri salariale de 262.260 de lei, în condițiile în care a preluat conducerea instituției la sfârșitul lunii martie. Pentru perioada ianuarie – martie 2023 Greblă a încasat ca fost prefect la București 36590 de lei, dar și o indemnizație de 750 de euro pentru participarea la o conferință științifică la Universitatea din Barcelona. Declarația de avere a acestuia mai arată că Greblă a încasat de la Senat o indemnizație de aproape 50.000 de lei, un pic peste 15.000 de lei ca revoluționar din 1989, peste 320.000 de lei pensia specială de fost parlamentar și o pensie de peste 18.000 de lei din profesia de avocat. Soția sa, Mihaela, are și ea venituri anuale din pensia de avocat de peste 50.000 de lei și onorarii de aproape 34.000 de lei. În declarația de avere este menționată și vânzarea casei de locuit cu 360.000 de euro, o sumă similară fiind obținută și pentru terenul intravilan al casei, numele cumpărătorului nefiind menționat. În schimb, Toni Greblă a menționat în declarația sa de avere nu mai puțin de 12 conturi pe care le are la diverse bănci, trei dintre acestea fiind deschise în 2024. În două dintre aceste conturi se regăsesc sume de câte 100.000 de lei, în timp ce în cel de-al treilea se află 600.000 de lei. În celelalte conturi sunt diverse sume de bani, în lei sau euro, care, cumulate, totalizează sute de mii de lei.
Gelu Ionescu
