”Gorjul e o regiune de surprize…” spunea cândva renumitul poet Tudor Arghezi, cuvinte care au fost alese drept „motto”, pentru recenta revistă de cultură gorjeană „Gazeta Gorjului”, de către inițiatorul acestui recent proiect editorial gorjean, distinsului jurnalist și om de cultură Vasile Vasiescu.
,,Gazeta Gorjului” în serie nouă, este o revistă de cultură gorjeană cu apariție lunară care găzduiește în paginile sale creații ale scriitorilor și oamenilor de cultură gorjeni, dar nu numai.
Așa cum sublinia inițiatorul proiectului, Vasile Vasiescu acesta are ”menirea să traseze planurile unui viitor proiect cultural de… județ, Gorjul meritând o ierarhizare organizată a tuturor valorilor, identificate sistematic și supuse unei transparențe fără echivoc.”
Prin grija, efortul și acribia redactorului șef al noii publicații de cultură, Vasile Vasiescu, a ieșit de sub tipar, recentul număr, pe luna septembrie, al revistei „Gazeta Gorjului”, care, pe prima pagină, pe fondul reproducerii unei picturi a artistului plastic gorjean Florin Preda Dochinoiu, ne reamintește că „A venit toamna …”.
Din parcurgerea celor 32 de pagini ale revistei, ne putem da seama de faptul că această toamnă culturală și scriitoricească adusă de „Gazeta Gorjului, este una foarte bogată prin conținutul său precum și a creațiilor autorilor care semnează în acest număr.
Editorialul revistei este intitulat „Cristovul viilor” și este semnat de către redactorul său șef, Vasile Vasieascu, care prin expresiile și cuvintele „săteanului” rămas la glie, care simte cu adevărat pulsul zilelor de azi și care se destăinuie, autorul reușește să zugrăvească un crâmpei din viața tomnatică a satului său natal. Iată ce-i spune interlocutorul său: ”Bă Domnule, sau cum să-ț zâc … avem o toamnă de aur. (…) și iată că la noi la țară, să poate. Mai greu dar ne descurcăm. Încă. Nu mai departe că și luna asta fusărăm la praznic, de Cârstovul viilor. La Lăzăerști”, și discursul interlocutorului continuă, pentru ca în final să-i spună autorului ”Să ști dumneata că ne-am uitat, într-o sară, printre picături, și pe revista de cultură de ne-o trimeț cu poșta. Nu-i ușor, bag sama, da nici la noi, la cultura viței de vie, nu-i așa cum pare să creadă lumea”.
Tot pe aceeași pagină a revistei este reprodusă o veche corespondență dintre Petre Pandrea și Barbu Brezianu, pentru ca apoi cititorul să-i dea crezare consemnărilor de jurnal ale distinsului poet, critic literar și eseist Grigore Grigurcu, în sensul de a avea ”O smerenie față de tine însuți”, care la rândul său, referindu-se la veritabilul vin cu care vine toamna, îl citează pe Bela Hanvas: ”fiecare an, fiecare gospodar, fiecare butoi are propriul vin”. După care cititorul parcurge și meditează asupra celor consemnate de autor.
Apoi o pagină a revistei este alocată prezentării câtorva detalii legate de expoziția aniversară „Exercițiul 71” a renumitului artist plastic gorjean Valer Neag, vernisată la începutul lunii septembrie a.c. și găzduită de Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”.
În pagina revistei ”La aniversară”, poetul mehedințean Ion Șerban Drincea (n, 21 sept. 1942), îl încântă pe cititorul iubitor de poezie cu versurile sale, care aflat ”Mereu pe drumuri”, „Între cer și pământ”, primește o ‹‹”Chemare”:/ ”Am fost chemat la izvoare/ să ascult cum cântă apa/ când pietrele îi stau în cale/ susurul ei plângea melodios/ dar eu îi simțeam povara/ și o adunam în lacrimi/ ascunse în tăcere.”››
Tot ”La aniversară” este prezentă și artista plastică Suzana Fântânariu cu câteva grafii și o deosebită prezentare a artistei.
Urmează versurile poetului mehedințean Costel Stancu care declară: „Sunt pește zburător, nu mă loviți/ ci trageți, cu săgeata, mai departe./ Duc apă vie celor osândiți/ iar marele deșert al apei moare.”
După ce revista găzduiește câteva picturi ale artistului plastic Marcel Bleaju și o frumoasă prezentare a acestuia ”Sub unghiul strict al adevărului”, sunt puse la dispoziția cititorului versurile a trei poeți și anume Dan Mircea Cipariu, Ion Mocioi și Daniela Brâncuș care își strigă „Singurătatea”/ Hai vino să mai stăm de vorbă. Uitasem – îmi cer scuze – că exiști/ E frig dar uite îți dau locul lângă sobă/ Singurătatea mea cu ochii triști.”
Urmează pagina poetului gorjean Mircea Bârsilă care împărtășește cititorului opiniile domniei sale legate de ”Eronata posteritate a lepădării lui Orfeu de Euripide”, după care, redutabilul scriitor gorjean Ion Popescu-Brădiceni, membru al Uniunii Scriitorilor din România, ne prezintă valoroasa lucrare monografică despre satul natal, a poetului, cercetătorului și scriitorului gorjean, dr. Gelu Birău, intitulată ”Cartea satului. O monografie altfel despre Frătești – Gorj”, cu referiri la personalitatea științifică și culturală a autorului.
În următoarele două pagini, poetul, prozatorul eseistul, cronicarul și filozoful născut în Gorj, prof. univ. dr. Ion Hirghiduș, își expune viziunea sa despre ”Demnitatea culturii românești în viziune noiciană”.
În continuare scriitorul, editorul, criticul de artă plastică și ziaristul Vasile Vasiescu și în același timp redactorul șef al revistei de cultură ”Gazeta Gorjului, ne invită, într-o zi de toamnă, la o plimbare sentimentală pe unul din dealurile Voiteștilor, respectiv pe ”DealuʼNiculeștilor”, odată plin de viață. Trăitor în aceste minunate locuri, autorul este copleșit de amintirile copilăriei sale când „în hotarul celor două sate ale Voiteștilor …pe vremuri erau și vii și pometuri și gospodari mulți și harnici pe dealurile zise atunci ale Bălăneștilor” și întristat de realitatea actuală, când autorul constată că „nu mai sunt vii, și nici pometuri, și oamenii gospodari de-odată-s cam toți duși la deal, sub crucile de piatră năpădite și sufocate de buruieni, că ăi de-s vii sunt puțini și nu știu nici ei ce să mai facă … Iar de-i de-au plecat, îs bun plecați.” Tristă constatarea autorului dar adevărată pentru mai multe sate ale Gorjului de astăzi.
În continuarea paginilor revistei, parcurgem interesantul articol ”Doi iconoclaști: Brâncuși & Pandrea” semnat de poetul, criticul și eseistul oltean Paul Aretzu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, după care, scriitoarea și jurnalista Ana Maria Sandu, născută la Târgu Jiu, dar stabilită în București, ne încântă. în ”Frunze uscate”, prin cursivitatea și sentimentalismul scrierii sale.
Scriitorul Alex Gregora este prezent în paginile revistei cu povestea Boboacăi, în care autorul se vede „chemat de un înger al florilor de izmă și toamnă târzie, poveste cotropitoare, dulceagă și amară cu întreaga mea existență.”. Tot aici parcurgem și câteva ”Reflecții” ale actorului și scriitorului George Drăghescu.
Despre sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci prăznuită anual la 14 septembrie și Muzeul Crucilor de la Măceșu, județul Gorj, întemeiat în anul 2007 din inițiativa etnologului Pompiliu Ciolacu sprijinit de regretatul manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Ion Cepoi, ne împărtășește opiniile sale Ionuț-Viorel Bordeiași, actualul director al instituției menționate.
Urmează o scurtă referire la viața și opera lui Ion D. Sârbu (n. 28 iunie 1919, Petrila, Hunedoara – d. 17 sept. 1989, Craiova) realizată de Toma Velici și textul ”Să nu uit”, după care poetul și publicistul Marius Marian Șolea ne prezintă „enciclopedia mirosurilor ca un scurtmetraj” pe care o încheie declarând că „acesta este singurul poem la care voi scrie mereu,/ până când și eu mă voi îmbolnăvi de uitare.”
Urmează un interesant articol al scriitorului și diplomatului gorjean Andrei Novac, despre „Rolul culturii și al comunicării interculturale în negocierile diplomatice internaționale”, după care universitarul și jurnalistul prof. univ. dr. Dorel Dumitru Chirițescu, în articolul său intitulat „Văicăreala ne ucide sufletul”, face o analiză complexă asupra acestui defect uman, iar concluzia la care ajunge autorul este aceea că „văicăreala ar trebui să dispară ca atitudine din manifestările românilor”.
În pagina următoare, distinsul scriitor gorjean, prof. univ. dr. Ionel Bușe își destăinuie câteva file din ”Jurnalul unui fals polemist” ale anului 2005.
Paginile revistei se încheie prin interesantul articol al istoricului, prof. dr. Gheorghe Gorun intitulat „Cazul Iulian Popovici. Polovragi, 1958”, un detaliat și documentat studiu despre acțiunile Mișcării naționale de rezistență din Oltenia în localitatea Polovragi din județul Gorj, despre implicarea colonelului Iulian Popovici în „antrenarea locuitorilor în activitatea anticomunistă” și consecințele acestei mișcări din anul 1958 în localitatea menționată.
Personal apreciez conținutul revistei, modul de prezentare precum și prezența în paginile acesteia a unor personalități ale culturii gorjene trăitori în județ sau cu origini gorjenești.
În final mai menționăm faptul că apariția revistei de cultură ”Gazeta Gorjului” este rezultatul implementării unui proiect editorial al medi@rt.vasiescu prin reprezentantul său Vasile Vasiescu, susținut logistic și financiar de S.C. Gorjeanul SA, editorul cotidianului local cu aceeași denumire, prin generozitatea directorului său general, distinsul om de afaceri gorjean, Bebe-Viorel Ionică.
Folosim acest prilej pentru a transmite felicitări atât susținătorului financiar al acestei reviste, Bebe-Viorel Ionică, cât și inițiatorului și în același timp realizatorul acestei reușite publicații, omul de cultură gorjean Vasile Vasiescu precum și pentru a le ura succes deplin în implementarea acestui proiect și totodată viață lungă pentru „Gazeta Gorjului.”
Victor Troacă
Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni
„Al. D. Șerban” Târgu Jiu
