Recent, pe data de 20 martie 2026, în organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj a avut loc, în sala ”Titu Rădoi” a Direcției de Cultură Gorj, lansarea oficială a noului număr al revistei de cultură „Gazeta Gorjului” dedicat marelui sculptor Constantin Brâncuși. Subliniem faptul că anul 2026 a fost instituit, prin Legea nr. 140/2025 ca ”Anul Constantin Brâncuși”, an care marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea renumitului sculptor gorjean.
Așa cum menționam mai sus, recentul număr al revistei de cultură „Gazeta Gorjului” ( serie nouă, anul II, nr. 3/ martie 2026)/este dedicat în întregime renumitului sculptor Constantin Brâncuși, prima pagină întâmpinându-ne cu expresia ”niciodată nu m-am simțit atât de singur” și reproducerea linogravurii lui Mircea Cantor intitulată „Brâncuși” precum și cu nominalizarea autorilor care semnează în cele 32 de pagini ale revistei.
Întoarcem pagina și dăm peste „Oameni cari au fost”, cu care scriitorul, jurnalistul și redactorul șef al revistei la care ne referim, Vasile Vasiescu deschide paginile revistei cu propriile consemnări din anii trecuți asupra întâlnirilor și discuțiilor sale despre Brâncuși, pe care le-a avut cu Barbu Brezianu și prof. Radu Bogdan.
Urmează scriitorul, criticul literar, poetul și eseistul Gheorghe Grigurcu, care prin rândurile sale oferă cititorului motivația de „A construi o casă imaginară”.
Apoi, poetul cu origini gorjenești membru al Uniunii Scriitorilor din România, prof. univ. dr. Mircea Bârsilă (n. 19 oct. 1952, Văgiulești, Gorj), ne prezintă elemente specifice din ”Poezia lui Paul Aretzu” concluzionând că discursul poetic al acestuia „se înalță, frecvent, în veșminte scripturistice, la cotele alpine ale poeziei”.
Dacă despre creația sa poetică a scris Mircea Bârsilă, Paul Aretzu (n. 29 mai 1949, Caracal, județul Romanați), aflându-se „În casa lui Nicolae Dragoș” ne face o radiografie a volumului de versuri al acestuia „Casa din cuvinte”, pentru ca în final să concluzioneze: „Nicolae Dragoș este un poet rafinat, având o reprezentare sacră a vocației scriitoricești, a misiunii sale multiple, de artist, de cetățean, de spirit lucid, beneficiarul unui succesorat moral, axiologic.”
Despre poetul cu origini gorjenești, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj, Ștefan Melancu (n. 16 apr. 1958, Albeni, jud. Gorj) și volumul său „Întoarcerea la real”, ne pune în temă universitarul petroșenean tot cu origini gorjenești Ion Hirghiduș (n. 2 iul. 1956, Zorlești, jud. Gorj), membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Alba-Hunedoara.
Apoi cititorul are în față o cronică a scriitorului, criticului literar și jurnalistului gorjean prof. univ. dr. Ion Popescu-Brădiceni despre volumul ‹‹O istorie a „României literare” al scriitoarei cu origini târgujiene Alexandra Florina Mănescu (n. 5 apr. 1990, Târgu Jiu), membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova.
În următoarele două pagini, echipa redacțională a revistei a reținut și a publicat un interesant studiu al scriitorului, esteticianului, poetului, jurnalistului și criticului literar și de artă Ștefan I. Nenițescu (1897-1979) intitulat „De la sculptura pentru orbi la Coloana Infinitului”, care a reprezentat comunicarea autorului la cel de-al doilea Simpozion Internațional Brâncuși ce a avut loc în anul 1976 la București.
Apoi, pe baza „Certificatului de prezență sub drapel”, al lui Constantin Brâncuși, scriitorul Marius Marian Șolea (n. 11 oct. 1974, București) punctează data „Când s-a născut Brâncuși”, respectiv 18 februarie 1876, față de data oficială de naștere cunoscută ca fiind 19 febr. 1976. după care Roxelana Verdeș ne delectează cu un grupaj de versuri din creația proprie dedicate lui Constantin Brâncuși.
Despre „Atelierul lui Brâncuși” ne oferă interesante detalii prof. univ. dr. Suzana Fântânariu (n. 15 sept. 1947, Baia, jud. Suceava), într-o consemnare din anul 2006 și selectată de către echipa redacțională pentru a fi publicată.‵
Apoi actrița Andreea Chirițescu, ne oferă detalii sentimentale despre „O seară cu adevărat memorabilă!…” trăită cu prilejul participării la evenimentul de inaugurare a expoziției „Brâncuși. Le Origini dell‵ Infinito” ce a avut loc în acest an la Roma, la invitația Ambasadei României din Italia.
Poetul, publicistul și jurnalistul Andrei Novac (n. 1 iul. 1983, Târgu Jiu), membru al Uniunii Scriitorilor din România, ne vorbește în articolul său despre „Brâncuși, Cantor și firul nevăzut dintre tradiție și contemporaneitate”, cu referire și la expoziția de fotografie sub titlul „Brâncuși monumental la Târgu Jiu”, deschisă pe data de 19 februarie a.c. la Paris.
Apoi citim articolul „Posibil sfârșit al Coloanei fără sfîrșit”, semnat de scriitorul Darie Novăceanu (n. 8 mai 1937, Crasna-Ungureni, România – d. 3 apr. 2018, Madrid) despre îngrijorările acestuia, dar mai ales ale târgujienilor văzând, cum Coloana era coborâtă la sol, romboid cu romboid, în timpul controversatelor lucrări de reparații din urmă cu vreo trei decenii, coordonate de Radu Varia. Urmează opiniile Marilenei Strâmbulescu – președinta OFA UGIR Gorj, ca de altfel și ale multor târgujieni mâhniți, despre recentele conferințe dedicate Ansamblului de la Târgu Jiu susținute de Radu Varia și Dorin Ștefan pe 19 și respectiv 26 februarie în București la Sala Dalles sub auspiciile Academiei Române.
În continuare, revista găzduiește un interviu al jurnalistului Vasile Vasiescu – redactor șef al publicației la care ne referim, pe care l-a luat în anul 1997 sculptorului Paul Vasilescu, care a declarat la timpul respectiv, în cunoștință de cauză – apreciem noi, că „Demolarea Coloanei s-a făcut cu avizul și cu aprobări iresponsabile. Dl. Radu Varia a conceput treaba asta, dar faptul în sine nu-i face cinste”.
Urmează o consemnare tot valoroasă a lui Ion Deaconescu care datează din anul 1995, în fapt un interviu „Cu Natalia Dumitrescu despre Brâncuși”, cu mențiunea că Natalia Dumitrescu împreună cu soțul său Alexandru Istrate au trăit „multă vreme în preajma lui Brâncuși”.
Apoi într-un studiu bine fundamentat, istoricul și criticul de artă Doina Mândru face o trecere în revistă a direcțiilor ”sculpturii românești” după Brâncuși cu trimitere la sculptorii români ce i-au urmat marelui deschizător de drumuri în sculptura modernă la nivel mondial, iar Matei Stârcea-Crăciun, într-un foarte documentat studiu intitulat „Matricea imaginarului Brâncuși” ne aduce în atenție câteva interpretări ale ”sărutului brâncușian”.
Din nou Ștefan Melancu, de această dată cu un eseu despre „o întâlnire a modernismelor radicale”, fiind vorba de Brâncuși și Joyce.
Despre ”Responsabilitatea instituțiilor publice de cultură” la cea de-a 150 – a aniversare de la nașterea lui Constantin Brâncuși, cititorul primește informații prin intermediul „Gazetei Gorjului” de la Ionuț-Viorel Bordeiași – președinte al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.
Urmează Maria Stamate cu „Valențe ale Diplomației Culturale pentru Integrarea Ansamblului Monumental Brâncuși în Rețeaua Marilor Rute Culturale UNESCO”, după care poetul Valeriu Butulescu încredințează revistei, spre publicare, monodrama „Pasărea Măiastră”.
Noul număr al revistei „Gazeta Gorjului” (nr. 3/martie, 2026) găzduiește în ultimele sale pagini, un set de articole ale unor valoroși cercetători și profesori universitari, respectiv pe cercetătorul, eseistul, prozatorul și dramaturgul, prof. univ. dr. Ionel Bușe (n. 4.11.1958, Târgu-Logrești, Gorj) cu „Jurnalul unui fals polemist”, pe cercetătorul, scriitorul și jurnalistul prof. univ. dr. Dorel Dumitru Chirițescu cu „Actormetrul” ca una din „temele populismului românesc” aleasă spre abordare și cercetătorul și istoricul prof. univ. dr. Gheorghe Gorun, care în secțiunea ”Oameni, fapte, locuri”, ne prezintă prin cea trecut ”Doctorul Octavian Vulpe” pe parcursul vieții sale după ce, student medicinist fiind, a fost implicat în revoltele studențești din toamna anului 1956 ce au avut loc în Timișoara.
Iar pe ultima pagină revista găzduiește un „Comunicat al Academiei Române privind patrimoniul Constantin Brâncuși”, semnat de președintele acestui for, prof. univ. dr. Acad. Ioan-Aurel Pop, în 22 ianuarie 2026 cu referire la preocuparea instituției de a-l celebra așa cum se cuvine pe marele sculptor Constantin Brâncuși care din anul 1991 are și calitatea de membru post mortem al Academiei Române.
În final menționăm faptul că revista de cultură ”Gazeta Gorjului, la care ne-am referit este un proiect editorial inițiat și demarat la începutul anului precedent, de către scriitorul și jurnalistul Vasile Vasiescu susținut logistic și financiar de către societatea care editează cotidianul ”Gorjeanul”. respectiv SC „Gorjeanul” SA, prin directorul său general Bebe-Viorel Ionică.
Mai subliniem și faptul că acest număr al revistei a fost lansat oficial recent, respectiv pe data de 20 martie 2026, prin grija domnului Ionuț-Viorel Bordeiași – directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj în sala „Titu Rădoi” a Direcției Județene de Cultură Gorj din Târgu Jiu, eveniment la care au participat majoritatea autorilor contributori cu materiale la acest număr special al revistei, oameni de cultură și scriitori gorjeni.
Folosim acest prilej pentru a transmite felicitări inițiatorului acestui proiect cultural scriitoricesc deosebit, respectiv scriitorului și jurnalistului Vasile Vasiescu, domnului Bebe-Viorel Ionică – directorul general al SC „Gorjeanul” SA precum și tuturor autorilor și celor implicați în această apariție, cu urarea de succes în activitatea viitoare.
dr. Victor Troacă, Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” Târgu Jiu
