Zilele trecute, în vizita pe care am făcut-o distinsului scriitor gorjean, profesorul de limbă și literatură română Constantin E. Ungureanu, am primit din partea sa, recentul volum ce tocmai îi ieșise de sub tipar, intitulat „Varietăți”, apărut la Editura PIM din Iași.
Un volum consistent, care, prin subiectele abordate de către autor, a informațiilor pe care le oferă cititorului, dar mai ales prin stilul autorului, fiecare pagină pe care o citești, te îmbie să mergi mai departe până ce parcurgi toate cele 550 de pagini ale cărții.
În fapt volumul adună în paginile sale, cronici ale unor cărți valoroase ce au apărut pe piață, cu prezentarea unui mare număr de personalități literare, dar și istorice românești, cu mențiunea că marea majoritate a acestor cronici și articole au fost scrise și publicate, în ultimii ani, de către profesorul Constantin E. Ungureanu, în special, în cotidianul ”Gorjeanul”.
Volumul la care ne referim este structurat de către autor în patru mari capitole. Primul capitol se intitulează: „Pagini din istoria propriu-zisă și de istorie a literaturii române”, și în care autorul include interesante și subtile prezentări ale lui „Dimitrie Cantemir – un însemnat om de stat și un savant enciclopedic de reputație mondială”, a muzicianului „pașoptist și militant pentru înfăptuirea Unirii din 1859” – Alexandru Flechtenmacher și a lui „Bonifaciu Florescu – fiul natural al lui Nicolae Bălcescu”.
Urmează o detaliată prezentare a vieții și activității reputatului istoric român Ioan Scurtu și o substanțială cronică asupra volumului acestuia intitulat „Povestiri adevărate. Memorii”, considerată de către autor ca fiind o „carte de excepție”. Sugestivă este titulatura studiului profesorul Constantin E. Ungureanu referitoare la viața istoricului Ioan Pascu, pe care o apreciază ca fiind „O viață în slujba muzei Clio, pentru o istorie adevărată”.
O altă cronică de carte substanțială a autorului este cea care se referă la volumul sociologului Nicolae Grosu intitulat „Românii între blesteme și miracole”, apărută la Cluj-Napoca în anul 2023.
În continuarea acestui capitol, beneficiază de atenția autorului o serie de alte volume și personalități literare, precum: „Ora de 25” a lui Constantin Virgil Gheorghiu „o capodoperă a romanului românesc din literatura exilului”; poetul Mihai Eminescu este în atenția autorului prin mai multe abordări proprii sau ale altor scriitori care s-au aplecat asupra operei geniului eminescian.
Interesante sunt prezentările autorului despre întrunirile ”Junimii” din Casa lui Titu Maiorescu, precum și cele referitoare la „Cenaclul din Casa Mandrea” din București, sau la Cenaclul sau Cercul „Sburătorul” aflat sub patronajul lui Eugen Lovinescu și la „Cadrele Sburătorului”.
Parcurgem apoi o interesantă abordare a autorului „Despre două discursuri de recepție”, aici fiind vorba de discursul „Elogiul satului românesc” al lui Lucian Blaga și ”Laudă țăranului român” al lui Liviu Rebreanu, pentru a continua cu detalii despre „Scrisorile către Elena Daniello” ale lui Lucian Blaga, pe baza volumului apărut în anul 2023 la Cluj Napoca și încă două articole dedicate poetului.
Apoi, după ce parcurgem interesante pagini dedicate poetului Tudor Arghezi, autorul se oprește asupra volumului „Timp retrăit” al lui Alex Ștefănescu și la „Convorbirile cu Alex Ștefănescu” ale lui Daniel Cristea-Enache.
În atenția autorului au stat și ”Paginile de memorialistică” scriitorului Dumitru Gherghina, jurnalul de detenție al lui Nicolae Steinhardt, „Jurnalul pierdut” al lui Cosmin Perța Labiș,
În capitolul următor, autorul acordă atenție și spații generoase în care se referă la cărțile publicate de câțiva ”Scriitori gorjeni”, respectiv Marin Arcuș („Popasuri muzicale”), medicul poet Cornel Munteanu, la profilele de autor ale regretatului profesor doctor Dumitru Cauc, prof. dr. Ion Mocioi și ale autorului acestor rânduri, precum și la prezentarea revistei școlare „Murmurul Jilțurilor”
În capitolul intitulat „Varietas Delectat” autorul abordează mai multe subiecte și personalități, începând cu actorul Florin Piersic și continuând cu mai mulți profesori remarcabili din județul Gorj, în atenția autorului fiind Marin I. Arcuș, Constantin M. Arcuș, Dumitru Cauc și frații Ion și Dumitru Dădălău. Apoi, autorul se apleacă asupra altor subiecte, unul dintre ele avându-l în centrul atenției pe renumitul Constantin Brâncuși, iar un altul pe academicianul, prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea și volumul său ”de excepție” intitulat „Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor”. De asemenea autorul abordează diverse aspecte ale învățământul românesc postcomunist, precum și despre marii inventatori din istoria omenirii etc.
Toate abordările și subiectele aflate în vizirul și sub pana autorului sunt interesante, dar în una din acestea, intitulată „Omul de la catedră”, profesorul Constantin E. Ungureanu se referă la situația în care a ajuns învățământului românesc, distinsul dascăl cu experiență didactică de peste patru decenii arătându-se „de-a dreptul oripilat, înspăimântat, îngrozit de ce se petrece în învățământul românesc postdecembrist… de care s-a ales praful…” și totodată „înfiorat, uluit, când mă gândesc cât de înjosit și umilit a ajuns omul de la catedră, încât să fie agresat de elevi”. Interesantă este, de asemenea, opinia domniei sale, cu detalierea motivelor, pentru care autorul apreciază că cea mai potrivită denumire a ministerului de resort ar fi Ministerul Învățământului și nu Ministerul Educației.
Ultimul capitol este intitulat „Limba română e patria noastră” cu mai multe articole de specialitate ale profesorului de limba și literatura română Constantin E. Ungureanu.
Volumul la care ne referim se încheie cu prezentarea unui detaliat Curriculum Vitae al autorului, care ne oferă oportunitatea de a prezenta în continuare câteva informații biografice despre domnia sa.
Domnul profesor Constantin E. Ungureanu s-a născut la data de 27 martie 1938, în localitatea Țicleni, județul Gorj, și este fiul Elisabetei și a lui Eugen Ungureanu. Urmează Școala Primară și Gimnazială din Țicleni după care, în anul 1956 devine absolvent al Școlii Pedagogice Mixte din Craiova. Conform regulilor de la acea vreme, tânărul învățător primește repartiție în comuna Iclănzel din fostul raion Luduș, unde a funcționat ca învățător titular timp de un an și două luni, după care a fost încorporat pentru satisfacerea stagiului militar.
Urmează, apoi, cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română din cadrul Universității București. După absolvirea facultății (1966), Constantin E. Ungureanu se dedică cu trup și suflet apostolatului de a fi dascăl. Timp de peste patru decenii predă Limba si literatura română în învățământul preuniversitar. În perioada 1968-1972 a deținut funcția de director al Școlii Generale nr. 1 din Țicleni, a condus cercul pedagogic al profesorilor de limba și literatura română arondați Centrului Bâlteni, precum și catedra de științe umaniste de la Liceul Țicleni, județul Gorj, peste treizeci de ani. De asemenea a făcut parte din conducerea Filialei de Științe Filologice Târgu Jiu și din corpul profesorilor metodiști de pe lângă Inspectoratul Școlar Județean Gorj. După o îndelungată activitate didactică în localitatea sa natală, în vara anului 2000 profesorul Constantin Ungureanu se pensionează.
Iubitor al muncii și dedicat menirii sale, profesorul Constantin E. Ungureanu s-a dovedit a fi un neobosit cercetător și scriitor. Astfel, de-a lungul anilor, a scris și a publicat peste 350 de articole, eseuri, recenzii, cronici literare în reportaje cotidiene în diferite reviste locale și naționale pe teme diverse: culturale, istorico-literare, lingvistice, psihopedagogice. Printre publicațiile care l-au găzduit sau încă îl mai găzduiesc pe prof. Constantin E. Ungureanu amintim: „Gazeta Gorjului”, „Gorjeanul”, „Adevărul”, „Tribuna școlii”, ”Tribuna învățământului”, ”Școala românească”, ”Portal-Măiastra”, „Interfluvii”, „Caietele Columna”, ”Literaria” , Constelații diamantine”, „Didactica Nova”, „Ateneu”, „Plumb”, ș.a.
De asemenea, profesorul Constantin E. Ungureanu a scris și a publicat, în calitate de unic autor sau coautor, mai multe volume, astfel: ,,Monografia Grupului Școlar Industrial de Petrol Țicleni”, Editura Ager, Târgu Jiu, 2006, în colaborare cu prof. Constantin Șofei; ,,Limba română. Valori stilistice și modalități de predare-învățare”, Editura Akademos, București, 2008; ,,Corespondența lui Vasile Alecsandri”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2009; ,,Limba română. Valori stilistice la nivel lexical, fonetic și gramatical”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2010; ,,Interferențe”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2013; ,,Itinerare spirituale”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2015; ,,Antroponime și patronime în localitatea Țicleni, județul Gorj”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2017; ,,Pe Vârful cu Dor de Țară”, ediția I-a, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2018, 2020 – ed. a II-a; „Pe cărări spirituale”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2023; iar acum volumul ”Varietăți”, Editura PIM, Iași, 2025.
Pentru contribuțiile aduse sistemului educațional, profesorul Constantin E. Ungureanu a primit, de-a lungul anilor, mai multe distincții din partea Ministerului Educației, iar comunitatea pe care a servit-o cu devotament și credință i-a conferit titlul de Cetățean de Onoare al orașului Țicleni(2014). O viață dedicată școlii, limbii și literaturii române, comunității și familiei.
Mai subliniem faptul că autorul dedică acest volum, la care ne-am referit, Ilenei Avram (Calotă) pentru „sprijinul necondiționat și inestimabil acordat în vederea apariției cărților noastre….”
După parcurgerea acestui volum putem afirma că este unul cu adevărat, plin de „Varietăți” tematice, stilistice, ideatice, moduri de abordare a temelor sau a subiectelor, ceea ce conduce, în final la o lucrare complexă, bine închegată și omogenă, care este de natură a pune în valoare, pe de o parte cunoștințele vaste în domeniu ale profesorului Constantin E. Ungureanu, iar pe de altă parte calitățile sale de redutabil cercetător.
Pentru toate acestea, folosim prilejul pentru a-i adresa, autorului, felicitări, sănătate și puterea de a continua să scrie și să publice rezultatele muncii sale de cercetare.
În final, mai menționăm și faptul că domnul profesor Constantin E. Ungureanu este membru al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” Târgu Jiu, iar noi folosim acest moment pentru a-i adresa urări de sănătate și succes deplin în materializarea tuturor proiectelor sale scriitoricești, prezente și viitoare.
dr. Victor Troacă, Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni „Al. D. Șerban” Târgu Jiu
