Situație alarmantă în Gorj! În cazul unui atac aerian, doar 0,75% din populația județului ar putea fi adăpostită într-un adăpost de protecție civilă operativ!

Un raport dat publicității, recent, de către Curtea de Conturi scoate la lumină deficiențe majore în sistemul de adăpostire pentru protecția civilă din județul Gorj, punând în evidență un adevăr îngrijorător: din cele 73 de adăposturi existente, doar 19 sunt operaționale, ceea ce permite protecția a doar 0,75% din populația județului.Raportul Curții de Conturi relevă deficiențe de-a dreptul alarmante, în contextul în care majoritatea adăposturilor sunt vechi, insalubre sau utilizate în mod necorespunzător. Situația din municipiul Târgu Jiu este la fel de îngrijorătoare, cu o capacitate de adăpostire de doar 2,51% pentru populația orașului, adică 1.845 de târgujieni, din cei peste 73.000.

Contextul geopolitic tensionat, cu un climat global de insecuritate, ar trebui să genereze preocupări crescute pentru siguranța cetățenilor însă, concluziile auditului ,,Adăposturile de protecție civilă, între realitate și necesitate” efectuat de Curtea de Conturi arată lipsuri îngrijorătoare, iar concluzia este alarmantă: adăpostirea populației este tratată cu neglijență.

Concret…
… în județul Gorj, există 73 de adăposturi de protecție civilă. Dintre acestea, 54 sunt adăposturi publice, însă doar 13 sunt operative, iar 8 se află în municipiul Tg-Jiu. Pe raza județului există și 19 adăposturi de protecție civilă private, iar dintre acestea doar 6 sunt funcționale, 5 fiind situate în municipiul Tg-Jiu. Mai exact, conform evidenței IGSU la data de 31 decembrie 2023, în Gorj, există adăposturi de protecție civilă în 18 localități: Tg. Jiu, Motru, Bumbești Jiu, Tg. Cărbunești, Turceni, Novaci, Țicleni, comunele: Cătunele, Fărcășești, Glogova, Hurezani, Mătăsari, Negomir, Roșia de Amaradia, Schela, Turcinești, Urdari, Turburea, însă cele mai multe dintre adăposturi nu sunt operaționale, iar două orașe și 50 de comune nu dețin nici măcar un spațiu de adăpostire. Pe baza acestor date, potrivit IGSU, rezultă o situație de-a dreptul îngrijorătoare: din populația Gorjului de 314.685 de cetățeni, la 31.12.2023, doar 0,75% (2.360 de persoane) ar putea fi adăpostiți într-unul din spațiile operative cu această destinație, în cazul unui atac aerian.
Și la nivelul municipiului Tg-Jiu situație e una alarmantă: din cei 73.545 de târgujieni, doar 2,51% (1.845 de persoane) ar avea loc în adăposturile de protecție civilă operaționale de pe raza orașului.

Adăposturi vechi și insalubre
Majoritatea adăposturilor din Gorj, construite înainte de 1990, sunt într-o stare precară, fiind insalubre, impracticabile sau folosite pentru alte destinații. În Târgu Jiu situația e identică: spațiile de adăpostire sunt adesea utilizate ilegal pentru depozitarea materialelor sau transformate în boxe private, ceea ce contravine normelor legale.
,,În cadrul vizitelor efectuate au fost identificate adăposturi de protecție civilă, care, în timp de pace, au fost utilizate pentru alte destinații, cum ar fi spații de depozitare bunuri și materiale (mobilier, biciclete si echipamente sportive, conserve, sticle și borcane, butoaie, electrocasnice, obiecte sanitare, anvelope etc.), depozite pentru arhivă, manuale, rechizite, echipamente electronice, birotică sau instrumente muzicale, astfel încât nu există posibilitatea de eliberare a spațiilor în maximum 24 de ore, în situații de urgență, contrar prevederilor legale.
De asemenea, au fost identificate cazuri de recompartimentare a adăposturilor pentru a putea fi utilizate ca boxe, au fost montate rafturi în interior, au fost construiți pereți, montate uși (unele încuiate cu chei sau lacăte) sau a fost blocat accesul în adăposturi și schimbată destinația spațiilor”, se arată în documentul elaborat de Curtea de Conturi.

Lipsa unei strategii coerente și a unor măsuri urgente
Raportul arată că reglementările privind adăpostirea populației sunt rămase la nivelul anilor ‘70.
Autoritățile nu au elaborat un plan național privind adăpostirea populației în timp de pace, pentru situații de conflict armat. Având în vedere vulnerabilitățile grave ale sistemului de adăpostire, autoritățile locale și centrale sunt chemate la responsabilitate. Este esențială inventarierea completă a spațiilor, alocarea de resurse pentru modernizare și adoptarea unei strategii coerente care să asigure protecția populației.
,,Actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict armat, mai ales în zonele dens populate. Activitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian nu a reprezentat o prioritate în strategia de securitate națională și nici nu a fost elaborată o concepție privind modul în care, pe timp de pace, se face pregătirea adăpostirii populației în situație de conflict armat”, se mai arată în documentul citat.
Claudiu Matei