În cadrul judeţelor componente ale regiunii Sud-Vest Oltenia, Gorjul se afla în anul 2014, pe locul penultim în privinţa numărului populației. Ca într-un arc peste timp, să menţionăm că în dispunerea pe medii de provenienţă a populației Gorjului, în anul 2010, s-a remarcat faptul că populaţia rurală predomină prin cele 202.128 de persoane, aproximativ 53% în raport cu populația din mediul urban, ce cuprindea 179.515 persoane, deci 43% din total. Astfel, populaţia Gorjului a scăzut cu 41.000 de persoane, în comparaţie cu anul 2002, la recensământul populației și locuințelor, iar cercetătorii spun că reducerea numărului populației se datorează natalității scăzute şi ca urmare a emigraţiei gorjenilor plecaţi la muncă în alte ţări. Pe baza ultimului recensământ din anul 2011, judeţul Gorj avea în totalitate 376.293 locuitori, dintre care masculin = 178.740 locuitori şi feminin =197.553 locuitori, iar 187.080 dintre aceste persoane trăiau în mediul rural. Conform datelor publicate de către Institutul Național de Statistică, s-a constatat că la data de 1 iulie 2012, populația Gorjului se cifra la 372 719 locuitori, acest lucru însemnând 1,86% din totalul populației Românei, densitatea medie pe km pătrat fiind de 66,5 locuitorit. Din populaţia totală, 184.271 persoane, aproximativ 49,44 % de sex masculine şi de sex feminine, 188.448 de persoane, care înseamnă aproximativ 50, 56 %. iar în planul repartiţiei pe medii de provenienţă, 176.887 persoane, aproximativ 47,46 % în mediul urban şi 195.832 persoane, aproximativ 52,54 % însemnând cei din mediul rural gorjenesc.
Populația școlară în scădere, pentru toate grupele şi clasele de vârstă!
În conformitate cu aceeaşi sursă de informare, adică INS, populația județului a fost în anul 2013 de 379.900 de persoane, în raport cu anul 2010, când era în jur de 380.000 de 
persoane. Între anii 2012-2014, natalitatea s-a aflat în continuare într-o continuă scădere, de exemplu, în luna august 2013, numărul naşterilor din judeţ fiind în scădere, în timp ce mortalitatea a fost în creştere la aceeaşi dată, conform ultimei raportări de care s-a beneficiat din partea Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Gorj. Totuşi, natalitatea a fost în creştere, comparativ cu luna august a anului 2012, deoarece, dacă în august 2013, numărul copiilor născuţi în Gorj a fost de 272, în august 2014, numărul acestora a fost de 317. În schimb, mortalitatea generală a înregistrat o creştere la nivelul judeţului, mai exact, DJS Gorj a înregistrat un număr de 337 de decese, în august 2013, numeric mai multe în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul anterior, când s-au înregistrat 285 de persoane decedate. Tot conform ultimului buletin al DJS Gorj, în august 2014 s-au înregistrat 444 de căsătorii şi 48 de divorţuri. Comparativ cu anul 2013, cifrele sunt ceva mai concludentei. Mai precis, în august 2013, la nivelul judeţului s-au încheiat 406 certificate de căsătorie şi s-au pronunţat 20 de divorţuri.
Populația judeţului a fost în anul 2015 de 367.366 persoane, iar în anul 2025 se estimează că va scădea la 348.800 de persoane, preconizându-se o scădere apreciabilă în perioada de două decenii, între 2005-2025, deci, aproximativ, o scădere de 9,5 % față de procentul de 15,4% cât este preconizat pentru populaţia regiunii sud-vest Oltenia.
La nivelul județului Gorj, populația școlară are tendința de scădere, pentru toate grupele şi clasele de vârstă școlară, pentru că în anul 2015, se pare că populația de vârstă școlară între 3-24 de ani a fost de aproximativ 91.000 de persoane, iar în anul 2025 se estimează că va fi de 74.500 de persoane, cu o scădere de 18,14%. între anii 2003-2025.
În decursul evoluţiei sale istorice, economice, sociale şi culturale, satul gorjenesc a reprezentat un rezervor nealterat de viaţă, prin ceea ce a însemnat o natalitate ridicată, un spaţiu preponderent, un mediu sănătos, un potenţial hidrologic bogat, păduri, livezi, păşuni bogate, faună şi floră diversificate, tradiţii atractive, ocupaţii variate, resurse abundente, însă, politicile publice generale sau sectoriale au dezavantajat mereu satul tradiţional gorjenesc, aşa cum s-a întâmplat şi cu satul românesc, în general. De aceea, în ultimele trei decenii, se poate aprecia că “problemele sociale, dar, mai ales cele demografice ale satului gorjenesc se acutizează şi chiar se agravează” de la o zi la alta. O imagine concludentă a satului românesc, în general, a celui gorjenesc, în special, potențează și îmbogățește imaginea sufletului românesc, dând măsura unei națiuni care, în ciuda răului care a măcinat-o mereu, nu a cedat în fața vitregiilor istoriei și nici nu a vrut să moară spiritual, păstrând în străfundurile sale dorul de tripticul brâncuşian.
Poate că numai atunci când vor fi realizate monografii cuprinzătoare și autorităţile locale vor aloca fondurile necesare tipăririi monografiilor tuturor satelor şi comunelor gorjeneşti, ale instituțiilor emblematice care au dat nota inconfundabilă a vetrei satului din arealul Jiului de Sus, doar atunci se va putea scrie întreaga istorie a unor locuri legendare, în deplină cunoștință de cauză, fără părtinire, fără sincope, cu seninătatea proprie demnității omenești!
Comunele şi satele din orice colț al țării se află sub semnul depopulării şi trăiesc o veritabilă dramă, populaţia fiind nevoită să trudească din greu pentru o împlinire oarecare, oricât de mică, să bată la porţile mai marilor vremii și să se mulțumească mereu cu puținul primit sau dobândit prin multă osteneală. Uneori săteanul de sub deal este nevoită s-o ia de la început, să clipească doar cu ochiul care râde şi să închidă ochiul care plânge, să-și boteze cu apă sfinţită copiii, iar morţii să-i îngroape cu jale, să iubească necondiţionat lemnul trecător şi să cioplească în piatră chipuri sfinţite, să mărşăluiască pe drumuri de ţară, să treacă și să rătăcească prin lume, să vorbească şoptit cu vântul care-şi mărturiseşte adierile sale, dar, fără să stârnească vreodată lumea dezlănțuită. Lumea satului gorjenesc în care se întâlnea armonia ţăranului cu natura, în care se dovedeau funcţionale comunicarea şi comuniunea între locuitorii satului, parcă devine numai o frumoasă amintire, chiar dacă se mai păstrează portul şi muzica populară! Familiile cunosc evenimente dramatice din cauza emigraţiei în străinătate, multe dintre ele se destramă din cauza navetismului transfrontalier, pentru că în ultima instanţă, satele ţării şi ale judeţului Gorj sunt părăsite de elementul cel mai dinamic şi mai plin de vitalitate care este şi va rămâne tineretul. Pentru că satul a contribuit decisiv la dezvoltarea şi la păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor care alcătuiesc patrimoniul civilizaţiei noastre rurale, arealul Subcarpaţilor Getici, în care se realizează o trecere sistematică de la configuraţia montană a Carpaţilor, la zona de podiş, piemont împădurit sau zonă de câmpie, ceea ce conferă o imagine atrăgătoare, într-o zonă deosebit de importantă şi originală a pământului românesc ce cuprinde cam 13% din populaţia ţării.
Gorjul cuprinde şi 14% din totalitatea aşezărilor omeneşti ale ţării, ceea ce demonstrează că sub aspect fizico-geografic, istoric şi uman, populaţia satelor gorjeneşti păstrează o bogată moştenire culturală, materială şi spirituală, însumând tradiţii şi obiceiuri valoaroase, multe deprinderi şi meşteşuguri din multe domenii de activitate.
Profesor Vasile GOGONEA
