În timp ce Complexul Energetic Oltenia se scufundă într-o gaură financiară de peste 1 miliard de lei, iar minerii și energeticienii își fac griji pentru ziua de mâine, Dan Iulius Plaveti pare să fi intrat într-o zonă de confort pe care doar fotoliile capitonate din sediul companiei de pe A.I. Cuza o pot oferi. În fruntea unei companii care arde bani mai repede decât arde lignitul, președintele Directoratului CEO continuă să nu livreze nimic, în timp ce realitatea din cariere și termocentrale e una cruntă care cere decizii ferme și responsabilitate. Numai că, potrivit unor surse, cineva l-a trezit brusc pe Plaveti din amorțeală: premierul Ilie Bolojan. Iar telefonul n-a fost unul de curtoazie, ci unul de comandă, de presiune și responsabilizare care, dacă ar fi venit mai devreme, poate ar mai fi stopat din declinul pe care se află CEO sub conducerea lui Plaveti.
Mesajul premierului
Surse apropiate discuției susțin că premierul l-a sunat, relativ recent, pe Dan Iulius Plaveti pentru a clarifica situația ajutorului de stat autorizat pentru anul 2025. Vorbim despre aproximativ 425 de milioane de lei, bani pe care Guvernul trebuia să-i vireze până la finalul anului trecut, ca parte din grantul total de 705 milioane lei aprobat pentru CEO.
Bolojan ar fi dat asigurări că suma va fi plătită în acest an, însă nu fără condiții. Iar condiția principală a fost transmisă direct, fără menajamente: ,,Vreau un plan de eficientizare și reducere de cheltuieli!”. Adică nu cosmetizări, justificări, rapoarte care se contrazic între ele, așa cum s-a procedat până acum, ci un plan real, cu măsuri concrete, cu tăieri de costuri, cu restructurări interne, cu stoparea risipei care a devenit marca înregistrată a conducerii CEO.
În limbajul corporatist al lui Plaveti, ,,eficientizare” înseamnă de obicei reorganizări cosmetice, comitete, grupuri de lucru și alte artificii birocratice.
În realitate, eficientizare înseamnă stoparea contractelor umflate cu furnizori ,,prieteni”, reducerea aparatului administrativ supradimensionat, eliminarea sinecurilor mascate în diverse funcții, audit real al achizițiilor și disciplină financiară, nu doar pe hârtie. Cu alte cuvinte, exact ceea ce conducerea CEO a evitat sistematic.
Granturi europene, pierderi românești
În iunie anul trecut, Guvernul a aprobat un ajutor de stat pentru restructurare, sub formă de grant, destinat acoperirii costurilor cu certificatele de emisii pentru anul 2025, în cuantum de 279.114.600 lei, adică 55,8 milioane de euro.
Această sumă face parte dintr-un plan european amplu, care prevede alocarea totală de 1,09 miliarde euro pentru perioada 2021–2025, bani destinați tocmai pentru a salva CEO de la colaps. Și totuși, în ciuda acestor injecții financiare masive, compania se pregătește să raporteze pierderi care depășesc 1 miliard de lei.
O cifră care ar trebui să impulsioneze o conducere responsabilă. Dar nu și pe Plaveti, care continuă să se comporte ca un administrator al unei firme prospere, nu ca liderul unei companii aflate în pragul colapsului.
În timp ce premierul cere eficiență, Plaveti continuă să nu ofere nicio explicație. Cifrele însă nu mint: granturi de sute de milioane, pierderi de sute de milioane, zero rezultate palpabile. În orice companie privată, un astfel de bilanț ar fi dus la demiteri în lanț. La CEO, în schimb, pare să fie doar încă o zi obișnuită.
Totuși, surse din sistem susțin că telefonul premierului nu este o formalitate, ci un ultim avertisment.
Guvernul nu mai poate turna bani într-o companie care pierde controlul financiar în timp ce conducerea își vede liniștită de scaune. Dacă Plaveti nu vine rapid cu un plan credibil, realist și aplicabil, presiunea politică se va transforma inevitabil în decizie politică.
Dincolo de toate acestea, este clar că CEO nu-și mai permite încă un an de experimente manageriale.
În acest ritm, nu reducerile de cheltuieli vor fi problema, ci reducerile de personal determinate de situația financiară.
Claudiu Matei
