Complexul Energetic Oltenia (CEO) traversează o perioadă de incertitudine majoră, în contextul în care nu există nicio companie interesată de construirea centralelor pe gaze de la Ișalnița și Turceni, iar un răspuns din partea Comisiei Europene în privința devansării termenelor de închidere a capacităților energetice pe cărbune întârzie. Recent, au fost prelungite, din nou, până la jumătatea lunii noiembrie, termenele pentru depunerea ofertelor în vederea proiectării și construirii centralelor în ciclu combinat pe gaze naturale pe care CEO s-a angajat că le va pune în funcțiune anul viitor.
Licitații reluate, termene depășite
La Ișalnița, proiectul de 850 MW, derulat prin firma CCCG Power Ișalnița SA- un parteneriat între CE Oltenia (59,9%) și Alro Slatina (40,1%) – are o valoare estimată de 754 milioane de euro. Prima licitație a fost anulată din lipsă de ofertanți, iar termenul pentru depunerea ofertelor în cadrul procedurii reluate a fost stabilit inițial pentru 25 septembrie. Cu toate acestea, la finele lunii august, acționarii au decis amânarea termenului până pe 15 noiembrie.
Situația este similară la Turceni, unde CE Oltenia și Tinmar Energy, parteneri în CCCG Turceni SA, au lansat o licitație pentru o centrală de 475 MW în ciclu combinat pe gaze naturale, cu o valoare estimată de 410 milioane de euro. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor, fixat inițial pentru 15 septembrie, a fost devansat pe portalul de achiziții publice până la 14 noiembrie. Modificarea a fost operată de autoritatea contractantă, CCCG Turceni SA, la câteva zile după expirarea termenului.
O restructurare cu frâna trasă
Cele două proiecte fac parte din strategia de decarbonare a CE Oltenia, care presupune închiderea grupurilor pe lignit și înlocuirea acestora cu centrale pe gaze și opt parcuri fotovoltaice. Deși compania a beneficiat de finanțări nerambursabile prin Fondul de Modernizare și PNRR ritmul de implementare este alarmant de lent. În paralel, Transgaz a lansat o licitație pentru lucrări de întărire a sistemului de transport al gazelor, necesare punerii în funcțiune a celor două centrale, dar termenul de finalizare nu este anticipat mai devreme de 2028.
În Planul de restructurare al CEO parcurile fotovoltaice trebuiau puse în funcțiune în 2024, iar cele două centrale pe gaze, în 2026.
Până la această dată nu a început construirea niciunuia dintre cele opt parcuri fotovoltaice, deși au fost desemnate firmele câștigătoare ale contractelor de proiectare și execuție, iar pentru centralele pe gaze nicio companie nu pare interesată de construirea acestora, cu toate că sumele sunt colosale.
Riscul de blackout, avertisment guvernamental
În acest context tensionat, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avertizat public asupra riscului unui blackout național dacă România ar închide centralele pe cărbune înainte ca cele pe gaze de la Iernut și Mintia să fie operaționale. Într-un interviu acordat Digi24, Ivan a declarat că a transmis Comisiei Europene un studiu care evidențiază vulnerabilitatea sistemului energetic românesc. Potrivit ministrului, România dorește să păstreze ,,trei grupuri mari” și ,,două în revizie tehnică” pentru a le putea activa în caz de avarii.
Comisia Europeană ar fi trebuit să răspundă până la finalul săptămânii trecute la propunerea României de prelungire a termenului de închidere a centralelor pe cărbune. Însă, deși presa relata acest lucru pe 19 septembrie, până în prezent nu a fost comunicată nicio decizie oficială.
Între promisiuni și realitate…
… CE Oltenia se află într-un punct de cotitură. Deși planul de restructurare promitea o tranziție verde și o companie viabilă, din 2026, realitatea din teren indică întârzieri, licitații reluate și termene amânate. În lipsa unei decizii clare din partea Comisiei Europene și a unei mobilizări eficiente din partea autorităților române, riscul ca România să rămână fără capacități energetice suficiente este mai real ca niciodată. Dar CEO nu comunică absolut nimic pe aceste teme. Ultimul comunicat de presă al companie anunța că a finalizat achiziția certificatelor de CO₂ aferente producției de energie electrică din anul 2024.
Claudiu Matei
