Adunarea Generală a judecătorilor de la Tribunalul Gorj a acordat ieri aviz negativ proiectului de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților și a solicitat retragerea acestuia.
Ședința, prezidată de judecătoarea Laura Mihaela Sarcină, președinta instanței, s-a desfășurat cu participarea tuturor celor 41 de judecători.
Magistrații susțin că proiectul trebuie analizat atât din perspectiva respectării procedurilor obligatorii privind transparența decizională și avizarea constituțională, cât și în raport cu jurisprudența Curții Constituționale, standardele europene și angajamentele asumate prin PNRR.
„Din analiza cumulată a acestor repere rezultă că intervenția legislativă propusă nu îndeplinește cerințele de legalitate, necesitate, proporționalitate și previzibilitate care trebuie să guverneze modificarea statutului constituțional al magistratului”, spun judecătorii gorjeni.
Pe plan procedural, judecătorii arată că proiectul a fost transmis CSM într-o formă nefinalizată, încă aflată în consultare publică, ceea ce contravine legii și Deciziei CCR 479/2025, care impun ca avizul CSM să fie solicitat doar după încheierea tuturor etapelor de transparență și avizare interministerială.
Magistrații subliniază că PNRR nu impune o nouă reformă a pensiilor de serviciu ale judecătorilor, jalonul 215 vizând sustenabilitatea sistemului de pensii în ansamblu, iar modificările din 2023 fuseseră inițial considerate conforme de Comisia Europeană. Aceștia arată că reevaluarea ulterioară a jalonului nu a fost motivată public și privește în principal componenta de impozitare afectată de Decizia CCR 724/2024, nu structura pensiei de serviciu, astfel că invocarea PNRR ca temei pentru o nouă reformă este nejustificată.
„Eliminarea actualizării pensiilor pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la 1 ianuarie 2026 reprezintă cea mai severă atingere adusă statutului constituțional al magistratului, deoarece suprimă un drept patrimonial intrinsec legat de independența judiciară. (…) Creșterea vârstei de pensionare cu câte un an în fiecare an, până la o majorare totală de 15 ani, reprezintă o modalitate legislativă identică celei respinse de CCR în 467/2023, fiind doar declarată „etapizată”, fără a permite în realitate accesul la pensionare pentru majoritatea generațiilor vizate”, mai arată magistrații.
În aceste condiții, spun judecătorii, proiectul nu respectă nici cadrul constituțional, nici pe cel european. „El intervine într-un domeniu protejat, fără o justificare obiectivă, fără economii reale, cu încălcarea deciziilor Curții Constituționale și cu ignorarea standardelor minimale privind independența judecătorului. Prin conținutul său, proiectul produce un regres substanțial, transformând pensia de serviciu într-un mecanism precar, lipsit de actualizare, instabil și inferior altor categorii de pensii de serviciu, în contradicție directă cu rolul constituțional al magistratului și cu jurisprudența obligatorie în materie”, au precizat judecătorii gorjeni, motiv pentru care au acordat aviz negativ și au solicitat retragerea inițiativei legislative.
După exprimarea punctelor de vedere ale instanțelor și parchetelor, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să se întrunească în plen pentru a formula avizul consultativ asupra proiectului inițiat de Guvernul Bolojan.
România trebuie să rezolve, până în 28 noiembrie, chestiunea pensiilor magistraţilor, care este, potrivit oficialilor români, un jalon de îndeplinit în PNRR, de care depinde evitarea pierderii a 231 de milioane de euro.
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor a fost publicat, săptămâna trecută, în procedură de transparenţă decizională. Conform noului proiect, cuantumul pensiei magistraţilor va fi 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă. De asemenea, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.
I.I.
